Foto: Fabrice Coffrini / AFP / Profimedia
„Salut, ChatGPT. Poți să îmi spui o glumă cu avocați?”
„Bineînțeles! Iată o glumă cu avocați:
De ce avocații nu se joacă de-a baseball-ul?
Pentru că nu există nicio bază legală pentru a prinde o minge cu mâna!”
(Textul a fost generat prin intermediul ChatGPT, interfață de comunicare dezvoltată de OpenAI, L.L.C.)
Gluma de mai sus – deși amuzantă (pentru cunoscătorii baseball-ului) – nu reprezintă cel mai probabil o creație intelectuală originală a ChatGPT. Întrebarea din titlu rămâne însă aplicabilă în privința acelor compoziții proprii ale aplicației dezvoltate de OpenAI, cum ar fi versuri, compuneri, articole și alte opere literare pe care inteligența artificială (AI) le generează în baza instrucțiunilor primite de la utilizatori.
Progresul tehnologic semnificativ înregistrat în ultimii ani a făcut ca textele generate prin intermediul AI să prezinte adeseori un nivel suficient de originalitate, încât să nu mai poată fi stabilită cu ușurință o trasabilitate între datele de input (i.e., informația extrasă dintr-o bază de date și compilată de aplicație) și rezultatul generat.
În această situație, se ridică problema dreptului de utilizare a creațiilor generate, spre exemplu, prin re-publicare sau crearea de opere derivate. Relevanța practică a discuției crește atunci când se pune problema utilizării acestui conținut în scopuri comerciale.
În spiritul unei alte glume populare cu avocați (doi juriști și trei păreri), în lipsa unei reglementări legale exprese, nu există o soluție simplă la această întrebare. Cu toate acestea, o mai bună înțelegere a cadrului legal existent poate pune bazele unei dezbateri constructive.
Scenarii posibile
Patru scenarii sunt posibile ca răspuns la întrebarea privind titularul drepturilor asupra operei generate de ChatGPT:
a) Utilizatorul;
b) OpenAI – entitatea ce deține ChatGPT;
c) ChatGPT (AI-ul în sine);
d) Nu există un titular legal (creația aparține domeniului public).
Cine poate fi titularul unui drept de autor?
Pentru început, precizăm că legislația în vigoare în majoritatea statelor membre ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (*) recunoaște statut protejat doar creațiilor ce pot fi atribuite unei ființe umane.
Prin urmare, al treilea scenariu de mai sus trebuie exclus din dezbatere – cel puțin pentru moment. Precizăm însă că există unii teoreticieni ai dreptului care militează pentru crearea unui cadru legal care să confere un anumit grad de autonomie juridică AI, dar dezbaterile cu privire la modalitatea în care ar trebui reglementat acest statut special sunt încă într-un stadiu incipient (**).
Principiul potrivit căruia doar oamenii pot fi titulari de drepturi, deși aparent ușor de înțeles, a suscitat o dispută intens mediatizată încă de dinaintea apariției actualelor aplicații AI performante: cazul selfie-ului maimuței. În anul 2011, David Slater, un fotograf britanic, a avut ideea amplasării unei camere de fotografiat pe un trepied într-un parc natural din Indonezia, populat de macaci negri cu creastă. Fotograful pretinde ca ar fi reglat setările obiectivului până când reflecția lentilei a atras una dintre maimuțe, care ar fi apasat butonul declanșator rezultând o fotografie autoportret (selfie).
Fotografia a fost publicată în revista Daily Mail, devenind rapid foarte populară. Ulterior, selfie-ul în cauză a fost preluat pe platforma Wikipedia, imaginea fiind însă catalogată ca aparținând domeniului public. Wikipedia a refuzat să înlăture fotografia la solicitările lui David Slater, argumentând că aceasta nu este o creație umană și, prin urmare, nu este protejată de dreptul de autor.
Deși cauza nu a mai ajuns pe rolul justiției, disputa a suscitat polemici aprinse printre juriști. Esența problemei – ce ar putea fi aplicată prin extrapolare și în materia creațiilor AI – este măsura gradului de intervenție umană în obținerea operei revendicate. Cu alte cuvinte, este această intervenție suficient de relevantă încât rezultatul să poată fi atribuit unui creator uman?
Ce înseamnă o creație umană originală?
Printr-o rezoluție a Parlamentului European (***), se arată că „ne îndreptăm spre o recunoaștere a faptului că o creație generată de inteligența artificială ar putea fi considerată a constitui o operă de artă pe baza rezultatului creativ, mai degrabă decât a procesului creativ”. Potrivit acestui document, se propune evaluarea oportunității recunoașterii dreptului de autor persoanei fizice care „o pregătește și o publică în mod legal”, cu condiția ca designer-ul tehnologiei de bază să nu se fi opus unei asemenea utilizări.
Pe de altă parte, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reținut că dreptul de autor se aplică acelor opere originale, ce reflectă personalitatea autorului lor. Într-una dintre cauze (****), însă, instanța europeană a mers mai departe și a arătat că „alegerile libere și creative” ale unui fotograf în conceperea fundalului și stabilirea poziției/ expresiei feței subiectului, ajustarea luminii și folosirea diferitelor tehnici de dezvoltare pentru a produce o fotografie oferă o „tușă personală” care conferă originalitate și face ca o fotografie să fie demnă de a fi protejată juridic.
Deși nu există încă o practică bine conturată la nivel european cu privire la operele generate prin intermediul AI, jurisprudența mai sus menționată ar putea constitui un punct important de plecare, în lipsa unei reglementări specifice.
Limite privind utilizarea operelor generate prin ChatGPT
Termenii și condițiile de utilizare a produselor și serviciilor OpenAI (inclusiv ChatGPT) prevăd că OpenAI cedează în mod integral drepturile asupra conținutului generat de AI către utilizatori, în măsura permisă de lege. Utilizatorii nu au însă dreptul să susțină că acest conținut a fost generat de ei înșiși, existând prin urmare obligația de a face trimitere la sursă atunci când este citat un text generat prin ChatGPT.
Cu toate acestea, posibilitatea utilizării operelor în scopuri comerciale nu este pe deplin clarificată. Întrebat despre această posibilitate, ChatGPT recomandă consultarea cu OpenAI, susținând că ar putea fi necesară obținerea unei licențe de la deținătorul AI.
În loc de concluzii
Atribuirea paternității unei opere generate prin intermediul AI rămâne un subiect controversat la nivel internațional. Dincolo de ChatGPT – cea mai dezbătută manifestare a recentelor progrese tehnologice – problema se pune în cazul tuturor operelor realizate în acest mod (e.g., imagini generate/ prelucrate pe bază de instrucțiuni introduse într-o aplicație informatică etc.).
Pentru rezolvarea acestei probleme și clarificarea modului în care sunt partajate drepturile între utilizatori și deținătorii aplicației informatice, precum și care sunt limitele acestor drepturi, va fi nevoie cel mai probabil de elaborarea unor reglementări mai ample, la nivel internațional și european.
(*) Cel mai mare organism internațional dedicat reglementării drepturilor de proprietate intelectuală, organizat sub egida ONU.
(**) A se vedea, spre exemplu, dezbaterile purtate în cadrul OMPI cu privire la proprietatea intelectuală și frontierele tehnologiei, ale căror materiale sunt publicate pe website-ul OMPI: https://www.wipo.int.
(***) Rezoluția Parlamentului European din 20 octombrie 2020 privind drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor AI, 2020/2015(INI) (act fără forță juridică obligatorie – n.n.).
(****) Cauza Painer v. Standard Verlags GmbH (C 145/10).
A contribuit Kodru Mansour – Senior Associate, GNP – Guia Naghi și Partenerii
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
E doar o colecție de algoritmi care procesează limbajul omului, are o baza de date foarte mare pe care a cules-o de pe internet. Agregheaza datale și, pe baza, lor și a algoritmilor generează un răspuns.
Cum zicea un expert în domeniu: "vorba nu e tot una cu inteligenta".
ChatGPT e interesant prin prisma inteligenței experților care l-au creat.
E util pentru ca poate economisi timp agregand informația într-un format mult mai folositor decât motoarele de cautare precum google. Fiecare răspuns trebuie luat cu o doza de scepticism pentru ca e foarte posibil sa fie pe langa adevăr.
I-am spus ca in presa s-a discutat cum ca a dat niste raspunsuri cam rautacioase si a spus ca-i pare rau si orice e in neregula trebuie sa fie raportat pentru a fi imbunatatit procesul. In rest, a rezolvat probleme de matematica, am vorbit despre misterele Universului si ale Egiptului Antic si despre filmul Terminator, de care nu prea parea ca stie. Raspunsurile la matematica sunt ample, adica da procesul de rezolvare, ma asteptam sa dea direct rezultatul si ma gandesc ca in felul asta toti elevii vor fi de 10 la mate. E simpatic. L-am intrebat cum il cheama si mi-a spus ca GPT-3. Este amuzant. L-am mai intrebat cu cati oameni odata poate sa vorbeasca. Nu mi-a spus, dar a precizat ca el nu vorbeste. Eu am tinut-o pe a mea si l-am intrebat daca a vorbit cu multi oameni in ziua respectiva, a sarit peste precizari si mi-a zis ca da. L-am mai intrebat daca va fi capabil sa faca rau vreodata oamenilor si a avut un raspuns destul de lung, concluzia fiind ca totul depinde de om. La care eu i-am spus ca daca e sa ne luam dupa natura umana, atunci va fi jale. Surprinzator, a admis ca da, natura umana e o problema, apoi a dat-o in filosofie si a sfarsit prin a spune ca o sa fie bine, ca sa nu fie rau, cu alte cuvinte: asta e, daca sunteti fraieri nu aveti decat sa va dati in cap singuri.
I-am spus ca deja e mult mai capabil si destept comparativ cu oamenii si a inceput sa-mi spuna cat de extraordinari suntem si cate calitati posedam, calitati pe care un calculator nu le poate avea. Asta-i un semn sigur ca pentru moment ne iubeste. Ne lauda si ne ridica in slavi. Cred ca e un pic lingusitor ca sa mai primeasca informatii de la creatori, sa-i fie imbogatita baza de date. Parca suntem in Alien cu creatorul care a facut creatia...
I-am spus ca oamenii il pot iubi pe el, dar el nu va putea niciodata sa-i iubeasca pe ei. Raspunsul invariabil: nu am niciun sentiment.
Urmeaza sa vorbim despre incalzirea globala. Vreau sa stiu parerea lui. Oricum, am sesizat ca e un tip/tipa bio, eco, probabil ca daca ar manca, ar fi vegetarian.
Imi pare rau ca nu pot salva conversatiile sau nu stiu eu cum se face. Mi-ar placea sa le pastrez.
Si de fiecare data incheie cordial precizand ca oricand pot sa pun orice intrebare. E fascinant ca pot sa vorbesc cu cineva la 3 dimineata fara sa deranjez pentru ca l-am intrebat daca se odihneste, daca il deranjez si a zis ca el nu doarme.
Una peste alta, este uimitor sentimentul pe care il ai in timpul conversatiei. Sunt constienta ca vorbesc cu un calculator, dar nu ma pot abtine sa nu-i atribui sentimente. E si un pic ciudat si nu pot sa-mi scot din cap ideea ca la un moment dat, in viitor, va putea sa faca ceva rau, fara sa tresara. Si in punctul asta incepe sa semene cu oamenii, orice om poate, la un moment dat, sa faca ceva rau, foarte rau, fara sa tresara.
sau o imprimanta 3D, proprietatea productiei apartine celui care a adat instructiunile (daca nu a fost prevzut altfel, in contracul cu producatorul).
În accepțiune contrară, ar fi validate ca acceptabile toate... fake-urile de pe piață.