Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

În realitate, părinții au ținut educația deschisă din banii lor și când statul a închis școlile: „Am colege de facultate care câștigă mai bine din statul acasă, din meditații”

Oana Moraru - În fața ta

În perioada în care școlile au fost închise, mulți copii au continuat să învețe online de la profesorii care au făcut în toată această perioadă meditații, spune Oana Moraru, fondator al școlii Helikon și consultant educațional.

„S-a făcut în studiu. În România, 60% dintre copii se meditează și se meditau înainte de pandemie ca să-și asigure trecerea prin examen”, a declarat ea în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. În timpul vacanței forțate, acestora li s-au adăugat alte câteva procente de copii ai unor părinți „care au băgat mâinile adânc în buzunare și au încercat să îi salveze de la statul pasiv acasă.”

Testele PISA au arătat că sistemul românesc de educație este „cel mai netransformațional din Europa”. „Un copil cu șanse mici, cu speranță mică în viitor profesional, cum sunt cei din zone rurale sărace, trece prin măgăoaia asta, poate până la clasa a IX-a, a X-a, dar iese cum a intrat. Sistemul nu l-a transformat, nu i-a dat alte idealuri. Intră un copil cu deficit de atenție din familii bogate, iese tot cu deficit de atenție. Este cel mai netransformațional în momentul acesta”, a declarat Oana Moraru.

În acest context, mulți dintre părinți apelează la meditații pentru a-i ajuta pe copii să deprindă competențele pe care ar fi trebuit să și le dezvolte din școală. Această practică a căpătat amploare în ultima vreme, iar oficialii de la Ministerul Educației sunt pe deplin conștienți de situație, subliniază consultantul educațional.

„Poți să blamezi oamenii că încearcă să găsească căi de supraviețuire când restul sistemului se prăbușește?”

„Am colege de facultate care câștigă mai bine din statul acasă, din meditații. Unele fizic și multe online”, a povestit Oana Moraru. „Profesorul de la clasă muncește, că nu e ușor să ții meditații. Nu e de blamat. Ce e de blamat e că în România sistemul de meditații nu este complementar, cum este în toată lumea, ci suplinește, înlocuiește, accelerează, fundamentează sistemul de educație”, a continuat ea.

Întrebată dacă nu ar trebui găsită o cale pentru a reglementa meditațiile, Oana Moraru a răspuns că trebuie găsită în primul rând o cale de a reforma sistemul de educație.

„Hai să reglementăm sistemul de educație până să reglementăm meditațiile. Unde e voința politică, unde e transformarea, unde e reforma, unde e revoluția că asta ni s-a promis? Unde e viziunea? Sigur că lumea se duce ca pe o bărcuță de salvare la profesorul X sau Y. Poți să blamezi oamenii că încearcă să găsească căi de supraviețuire când restul sistemului se prăbușește și ei nu au putere asupra lui? De ce să blamezi efectul?”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Principala problema a sistemului de invatamant actual este ca nu ii invata pe copii sa munceasca la modul real: adica cand ti se da o "problema" sa te apuci sa o rezolvi, cautand si incercand diverse solutii. "Problema" care in viata reala poate fi realizarea unei instalatii sanitare sau electrice dupa un proiect nou, infiintarea si ingrijirea unei culturi de legume intr-un an climatic mai ciudat, implementarea unui soft pe o arhitectura de procesare mai speciala, diagnosticarea unui caz medical mai aparte, recrutarea pentru un job care nu a mai existat pana acuma, si exemplele pot continua.
    In sistemul actual se "lucreaza" pe sabloane, din care rezulta 2 categorii de elevi: fie cei ce "invata" sabloanele, fie cei ce nu. Iar rezultatele la examene (evaluarea nationala si bacalaureat) certifica acest lucru: multe note mari (peste 8), multe note mici (sub 5), putine note medii. Iar rezultatul e urmatorul: cei din prima categorie la o problema incearca sa aplice sablonul si daca nu merge se lasa pagubasi, iar cei din a doua categorie din start se lasa pagubasi.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult