Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În românește, a fi înseamnă a șefí

Cristian Tudor Popescu.

Nu știu câți oameni din țara asta ar fi mai fericiți dacă și alții ar avea ce au ei. Oameni cărora un pahar de vin bun și o pâine bună să li se pară mai puțin bune la gândul că nu orice familie din România ar putea, dacă ar vrea, să aibă pe masă aceeași pâine și același vin.

În schimb, sunt destui, mult prea destui, cei pentru care viața are gust doar dacă pot fi deasupra altora, cei pentru care avuția n-ar valora prea mult, dacă nu ar fi înconjurată de privirile umil-pizmașe ale săracilor. Care n-ar simți deplin satisfacția de a fi vii și sănătoși, dacă n-ar exista bolnavi și morți.

Adrian Păunescu punea lângă el, la mesele sardanapalice cu care era întâmpinat prin județe, un trepăduș. Omul mânca puțin și încet, era slab până la străveziu din pricina ulcerului care îl chinuia. Păunescu îl privea și înfuleca titanic, amărâtul era stârnitorul lui de apetit. Când trepădușul a lipsit o dată de la sfânta masă, fiind dus la spital cu Salvarea, Bardul de la Bârca s-a trezit încercuit de niște convivi care băgau entuziast la jgheab mai ceva decât el. A rotit de câteva ori lingura prin ciorba de burtă, a făcut câteva cocoloașe de pâine, s-a ridicat de la masă și a plecat, fără ca bunii meseni, consternați, să priceapă vreodată de ce.

„Viețașii” ăștia sunt morți după funcții, titluri, bani, după puterea care să-i facă pe cei din jur să se teamă de ei și să le ridice osanale, să le deschidă ușa limuzinei negre și să se repeadă să le ia paltonul. Întrucât posturi de rege România nu mai are, ajung și ei ce pot, miniștri, senatori, judecători, prim-miniștri, președinți de partid și de stat. Dacă nu ajung, se mulțumesc să-și calce în picioare subalternii într-o companie, sau, dacă nici atât, sunt stăpâni de sclavi în familia lor.

Orice, cât de puțin, numai să fie șef. Altfel, nu mai are niciun chef. Nici măcar să tragă un chef.

La noi, a fi înseamnă a șefí. Ca să ce? Ca „România să fie bine și tot românul să prospere”? Nu, să le fie rău la toți, numai eu să fiu la putere!

Aceasta cred că este cauza principală a eșecului tuturor coalițiilor care au încercat vreodată să conducă România. De când există partide și există vot, au guvernat câte unul, pe rând, liberalii alternând cu conservatorii, țărăniștii cu liberalii. Când n-a mai fost vot, am avut un singur partid-stat, fie fascist, fie comunist. De mai bine de 30 de ani, de când se votează din nou, nicio coaliție de guvernare n-a reușit să se mențină, și nu pentru că ar fi fost spartă de opoziție, dar din pricina convulsiilor interne, până la încurcătură de mațe. Nimeni n-a crezut vreodată în vorbe cum ar fi co-laborare, a munci împreună sau măcar co-abitare, a trăi împreună. Ce să mai vorbim de a izbândi împreună...

Politica românească e mereu de sumă nulă. N-are niciun farmec ca eu să câștig, dacă tu nu pierzi. Politicianul român, întruchipare a poporului care l-a ales, este incapabil să-și controleze setea de sine, egocentrismul, egolatria, pe care nu le poate ostoi decât șefia. Chiar dacă știe că va ajunge să șefească peste ruine și cadavre.

Asta în vreme ce, în mințile băștinașilor carpato-danubieni din secolul XXI, sălășluiește nesmintită ideea numerologilor antici că erectul 1 e mult mai bun decât jilava, instabila, maligna cifră 2. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult