Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Trenduri de carieră pe timp de pandemie. De ce preferă angajații din România să demisioneze și să găsească joburi noi, mai flexibile ca locație și timp de lucru

flexible work

Foto: Aleksandr Davydov / Alamy / Alamy / Profimedia

2020 a venit peste toți mai ceva ca o avalanșă. N-am știut ce anume ne lovește, ce se întâmplă și cu atât mai puțin ce urmează pentru noi. Dar ne-am scuturat, adaptat și am mers mai departe. Și anul acesta a mai adus ceva. 

Dincolo de toate schimbările și noua realitate impusă de restricțiile pandemiei, s-a schimbat ceva mult mai profund în noi – percepția. Asta include, fără îndoială, cum percepem locul de muncă, modul în care privim propriul timp și efort. Toate acestea care erau într-o linie standard pentru cei mai mulți, înainte de 2020. Drumul casă-birou și retur, muncă de dimineața până după-amiaza/ seara, niște timp cu cei dragi și, dacă aveam puțin noroc, și timpul petrecut cu noi înșine.

Ei bine, noua realitate ne-a arătat că noi ne putem crea ordinea proprie și că avem cu adevărat această opțiune, anterior poate indisponibilă. S-au ridicat noi puncte de vedere, s-au pus pe masă noi beneficii, la care înainte nici nu visam, precum munca remote, ore mai puține de lucru și în acord cu eficiența. Un vis acum de domeniul concretului. Cum să nu prefere angajații un astfel de mediu flexibil? Cum să ne mirăm de ce avem fluctuații de personal mai mari acum, chiar și într-o perioadă deosebit de instabilă economic? Da, este un risc pentru fiecare om atunci când schimbă echipa în plină pandemie. Nu știm ce urmează, cert e că viitorul sună bine doar pentru cei care țin pasul cu valul schimbării și asta e valabil atât pentru angajator, cât și pentru angajat.

Beneficii precum bonurile de masă și abonamentele pentru analize anuale nu mai reprezintă un avantaj competitiv pe piața muncii și asta pentru că acestea pălesc în fața mirajului de a fi stăpân pe timpul tău, până la urmă, pe viața ta.

Realitatea e că odată ce ni s-a arătat că se poate și așa, ne-a plăcut. Am fost forțați să probăm ceva ce nu cunoșteam și am ajuns să ne adaptăm stilului de lucru remote. Ba mai mult, am văzut că ne place să controlăm ce înainte era prestabilit – timpul de lucru și locul din care muncim. Standardul de altă dată nu mai există. Revoluția flexibilității în ceea ce privește locul de muncă e aici să rămână. Marile companii au prelungit în mod repetat perioadele de muncă remote, începând cu 2020, iar angajații sunt mai mulțumiți ca oricând. Au înlocuit drumurile către și de la birou cu sport și timp petrecut cu familia. Cine ar mai renunța la asta? Dacă actualul angajator nu o mai face, foarte mulți angajați ne arată că sunt atâția alții care pun pe masă opțiunea flexibilității în ceea ce privește locul de muncă.

O astfel de schimbare în percepție n-a mai fost la noi, probabil, de la shift-ul de după revoluție, când românii au realizat că nu e obligatoriu să intri în pensie de la primul locul de muncă avut și că fericirea e mai mult decât siguranța zilei de mâine.

Unii poate au privit - în unele situații și în primă fază - munca din afara biroului ca pe ceva temporar, de criză, dar care pe termen lung nu reprezintă o opțiune viabilă. Lipsa apropierii, distanțarea fizică ce ar putea duce la răcirea spiritului de echipă sau la reducerea mult râvnitei coeziuni de grup. Adevărul e că o echipă devine unită prin prezența la nivel simbolic, poți fi acolo pentru echipa ta de la orice distanță, atât timp cât „trageți la aceeași căruță”, iar asta s-a văzut din plin, începând cu anul trecut.

N-a fost ușor pentru nimeni, fie angajator sau angajat, să se mobilizeze și să se adapteze din mers schimbării „constante” ce a urmat după declanșarea pandemiei. Totuși am reușit și o facem în continuare, grație instrumentelor eficiente de comunicare, atât sub aspectul tehnologic, cât și cel uman. În special uman.

Oamenii lucrează „de unde” și mai ales unde simt că le e bine. Dacă angajatorul le oferă flexibilitatea de care au nevoie, oamenii vor fi „unde trebuie”. Mintal și mental. Iar de asta au nevoie și unul și altul, à la longue. În lipsa unei atitudini orientate către reconfigurarea constantă a proceselor de muncă în acord cu o piață în continuă mișcare, nu putem vorbi despre lucruri precum retenție sau angajați fericiți.

O cultură organizațională sănătoasă, reflectată atât în cadrul echipei, cât și în comunicarea externă, are un rol esențial în dezvoltarea unui mediu de lucru apreciat. Discuții periodice, transparente și cu scopul asumat de a îmbunătăți viața angajatului, alinierea așteptărilor de la angajat cu a acestuia față de angajator sunt sine qua non, cărămizi esențiale care pun bazele unei echipe solide și durabile.

Astfel, paradoxul multor oameni, care pleacă într-o perioadă în care atât de mulți alții își pierd locul de muncă, își găsește explicația. Pentru că o nouă lume plină de „posibil” este la un click distanță, de aceea. Pentru că nu mai contează de unde lucrăm, ci cum lucrăm.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu vă supărați, dv. pe ce lume trăiți? Mai scoateți capul din bula dv. şi uitați-vă bine care e realitatea. Fără să fiu acidā, păreți că nu pricepeți că vine/a venit o criză de proporții, odată cu pandemia. Va fi extrem de greu pentru mulți, nu numai să-şi găsească de lucru, dar şi să se adapteze. Sănătate!
    • Like 1
  • Nume check icon
    Este o generalizare care de fapt se aplica numai unei parti a fortei de munca din Romania, respectiv cei care lucreaza in birouri in corporatii si eventual job-rui ne-esentiale. Intr-adevar este o parte importanta a fortei de munca din Romania, dar nu neaparat reprezentativa. In celalalta parte unde sunt servicii esentiale aceasta tendinta nu exista, dimpotriva tendinta este de a-ti pastra locul de munca daca poti, pentru ca realitatea arata ca in multe afaceri - chiar si corporatiste - de multe ori sunt concediati esentialii si mai putin ne-esentialii. Si aici as cateva job-uri la care nu poti sa lucrezi de acasa, joburi esentiale pentru ne-esentiali sau pentru cei care lucreaza de acasa din corporatii: lucrator comerciali din magazine, curieri, depanatori TV si cablu, lucratori din agricultura, lucratori in logistica, soferi, medici, asistente medicale, politisti (cu toate ca ca nu prea mai ii vezi pe strada... sa lucreze de acasa?!), lucratori in utilitati, si lucratorii din fabrici.
    Prin urmare daca este sa ne luam dupa pondere tendinta mentionata este numai pentru o mica parte a pietii si nu reprezentativa pentru toata piata.
    • Like 4


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult