Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Incendiile și criza umanitară din Moria: soluții UE

Protest refugiati

În urma incendiilor devastatoare izbucnite pe 8 și 9 septembrie în tabăra de refugiați de la Moria (Lesbos), Grecia și statele UE iau în sfârșit măsuri pentru rezolvarea crizei.

Tabăra din Moria este considerată de ani de zile o urgență sanitară și umanitară, din pricina faptului că găzduiește peste 13.000 de suflete, de 5 ori peste capacitatea maximă, cea de 2700.

Numeroase ONG-uri europene au denunțat în repetate rânduri situația alarmantă de pe insulă, devenită extrem de periculoasă în contextul pandemiei de COVID-19.

La Berlin A avut loc un protest în acest sens chiar o zi înainte de declanșarea primului incendiu: ONG-urile berlineze Seebrücke și Sea-Watch au cerut evacuarea taberelor suprapopulate, plasând 13.000 de scaune în fața clădirii Parlamentului German (Bundestag).


Invitații la dialog erau cancelarul Merkel, Ministrul de Interne, Horst Seehofer, și Ministrul de Externe, Heiko Maas, care, contrar așteptărilor, nu și-au făcut apariția.

Miercuri seara, în urma primului incendiu de la Moria protestele de la Berlin s-au repetat, însumând de data aceasta 3000 de persoane… Germania, aflată în acest semestru la cârma Consiliului European, mizează pe o soluție comună la nivel de uniune.

Cu toate acestea, Ministrul german al Dezvoltării, Gerd Müller, a solicitat primirea a 2000 de refugiați, dorind să dea "un exemplu de omenie". Mai multe landuri germane (în total 170 de orașe și comune) s-au oferit să ofere adăpost refugiaților, solicitând guvernului să accepte propunerea, știind că statul, și nu landurile, va trebui să suporte mare parte din cheltuieli.

În urmă cu câteva săptămâni, Berlin și landul Turingia au demarat programe pentru acomodarea refugiaților. În momentul de față, 11 state europene (cu excepția Austriei și Olandei, ce refuză categoric) ar fi dispuse să primească refugiați minori neînsoțiți.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult