Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Incendiile și criza umanitară din Moria: soluții UE

Protest refugiati

În urma incendiilor devastatoare izbucnite pe 8 și 9 septembrie în tabăra de refugiați de la Moria (Lesbos), Grecia și statele UE iau în sfârșit măsuri pentru rezolvarea crizei.

Tabăra din Moria este considerată de ani de zile o urgență sanitară și umanitară, din pricina faptului că găzduiește peste 13.000 de suflete, de 5 ori peste capacitatea maximă, cea de 2700.

Numeroase ONG-uri europene au denunțat în repetate rânduri situația alarmantă de pe insulă, devenită extrem de periculoasă în contextul pandemiei de COVID-19.

La Berlin A avut loc un protest în acest sens chiar o zi înainte de declanșarea primului incendiu: ONG-urile berlineze Seebrücke și Sea-Watch au cerut evacuarea taberelor suprapopulate, plasând 13.000 de scaune în fața clădirii Parlamentului German (Bundestag).


Invitații la dialog erau cancelarul Merkel, Ministrul de Interne, Horst Seehofer, și Ministrul de Externe, Heiko Maas, care, contrar așteptărilor, nu și-au făcut apariția.

Miercuri seara, în urma primului incendiu de la Moria protestele de la Berlin s-au repetat, însumând de data aceasta 3000 de persoane… Germania, aflată în acest semestru la cârma Consiliului European, mizează pe o soluție comună la nivel de uniune.

Cu toate acestea, Ministrul german al Dezvoltării, Gerd Müller, a solicitat primirea a 2000 de refugiați, dorind să dea "un exemplu de omenie". Mai multe landuri germane (în total 170 de orașe și comune) s-au oferit să ofere adăpost refugiaților, solicitând guvernului să accepte propunerea, știind că statul, și nu landurile, va trebui să suporte mare parte din cheltuieli.

În urmă cu câteva săptămâni, Berlin și landul Turingia au demarat programe pentru acomodarea refugiaților. În momentul de față, 11 state europene (cu excepția Austriei și Olandei, ce refuză categoric) ar fi dispuse să primească refugiați minori neînsoțiți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Eugen Tomac - Inquam Photos /Octav Ganea

Nu am aflat însă care e programul. Care sunt asumarile. Care sunt reformele pe care acest guvern și le asumă. Tot ce am am aflat e că “timpul ne presează, avem un context internațional extrem de tensionat” și “obligația de a îndeplini reformele necesare pentru ca România să-și poată lua banii pe care îi primește gratis de la UE.” Foto: Inquam Photos /Octav Ganea

Citește mai mult

Mungiu.

În 1998, după o vizită în Statele Unite, am publicat în Adevărul un articol cu titlul „Americii i s-a urât cu binele”. Descriam atunci, amuzat până la sarcasm, exagerările, unele grotești, a ceea ce se numea deja „political correctness” în ideologia stângii americane. Acolo erau rădăcinile victoriilor trumpului în alegeri și al plinului avânt al național-extremismului.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon congo

Nu știu de ce sunt fascinat de Congo. În călătoriile mele pe continent african am vizitat trei dintre țările vecine, dar niciodată nu m-am încumetat să intru în Congo, țara care este blestemată să fie cea mai bogată de pe planetă în materie de resurse (metale prețioase, cobalt, coltan, aur, etc) dar cu o populație sfâșiată de sărăcie, război civil, foamete și boală.

Citește mai mult