Incendiile și criza umanitară din Moria: soluții UE

În urma incendiilor devastatoare izbucnite pe 8 și 9 septembrie în tabăra de refugiați de la Moria (Lesbos), Grecia și statele UE iau în sfârșit măsuri pentru rezolvarea crizei.

Tabăra din Moria este considerată de ani de zile o urgență sanitară și umanitară, din pricina faptului că găzduiește peste 13.000 de suflete, de 5 ori peste capacitatea maximă, cea de 2700.

Numeroase ONG-uri europene au denunțat în repetate rânduri situația alarmantă de pe insulă, devenită extrem de periculoasă în contextul pandemiei de COVID-19.

La Berlin A avut loc un protest în acest sens chiar o zi înainte de declanșarea primului incendiu: ONG-urile berlineze Seebrücke și Sea-Watch au cerut evacuarea taberelor suprapopulate, plasând 13.000 de scaune în fața clădirii Parlamentului German (Bundestag).

Invitații la dialog erau cancelarul Merkel, Ministrul de Interne, Horst Seehofer, și Ministrul de Externe, Heiko Maas, care, contrar așteptărilor, nu și-au făcut apariția.

Miercuri seara, în urma primului incendiu de la Moria protestele de la Berlin s-au repetat, însumând de data aceasta 3000 de persoane… Germania, aflată în acest semestru la cârma Consiliului European, mizează pe o soluție comună la nivel de uniune.

Cu toate acestea, Ministrul german al Dezvoltării, Gerd Müller, a solicitat primirea a 2000 de refugiați, dorind să dea "un exemplu de omenie". Mai multe landuri germane (în total 170 de orașe și comune) s-au oferit să ofere adăpost refugiaților, solicitând guvernului să accepte propunerea, știind că statul, și nu landurile, va trebui să suporte mare parte din cheltuieli.

În urmă cu câteva săptămâni, Berlin și landul Turingia au demarat programe pentru acomodarea refugiaților. În momentul de față, 11 state europene (cu excepția Austriei și Olandei, ce refuză categoric) ar fi dispuse să primească refugiați minori neînsoțiți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp