Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Inflația intră în zodia calmului

supermarket. - AFP / Profimedia

Foto: AFP/ Profimedia Images

România a înregistrat o rată a inflației de 13,8%, în cursul anului 2022, ceea ce reprezintă un record negativ al ultimilor ani. Inflația ridicată a provocat grave distorsiuni în funcționarea sistemului economic din cauza imprevizibilității sale.

Rata inflației înregistrată în România în 2022 este a doua cea mai ridicată din ultimii 20 de ani. Inflația din România nu este o situație izolată.

Cum afectează inflația economiile emergente la nivel global În țările în care alimentele reprezintă o parte mai mare a coșului inflației, creșterea prețurilor îi obligă pe consumatorii cu venituri mici să-și reducă consumul, limitând cheltuielile pentru alte bunuri și încetinind creșterea economică.


Mai multe economii emergente, printre care și România, au luat măsuri pentru a ține sub control inflația prin creșterea ratelor dobânzilor, o măsură care pune o presiune suplimentară asupra consumatorilor prin creșterea costurilor împrumuturilor. Însă Banca Națională a României nu a reacționat brutal, majorând dobânda cheie gradual. In prezent, dobânda de politică monetară a BNR se situează la 7%. În Ungaria, dobânda cheie se situează la 13%. Banca Națională a Cehiei a stabilit un nivel al dobânzii de 7% similar cu BNR, iar în Polonia, Banca Centrală a stabilit nivelul dobânzii de politică monetară la 6,75%.

Ratele ridicate ale dobânzilor devin o frână pentru dezvoltarea economică și fac mai costisitoare plata datoriilor suverane. De asemenea, contractarea de noi împrumuturi devine dificilă, cu efect direct asupra investițiilor.

Cum afectează inflația ridicată cheltuielile gospodăriilor

În economiile emergente, precum cea a României, energia și alimentele reprezintă o proporție mai mare din bugetul gospodăriei. Familiile cu venituri mai mici sunt, prin urmare, mai afectate de creșterea prețurilor, deoarece o proporție mai mare din venitul gospodăriei lor este cheltuită pentru alimente și energie. Creșterea inflației la 13,8% va duce la majorarea acestor cheltuieli.

Astfel, coșul de consum al familiilor va fi influențat de majorarea prețurilor la alimente, ceea ce va pune presiune suplimentară pe bugetul consumatorilor.

Presiunea pe angajatori, privind majorarea salariilor, va fi ridicată

Dacă în 2022 am decontat dezechilibrele provocate de pandemia de coronavirus și pachetele de relaxare cantitativă implementate de către Băncile Centrale, la nivel mondial, anul 2023 ar trebui să fie un an al recuperării economice și al scăderii inflației.

Relaxarea cantitativă este adesea implementată atunci când ratele dobânzilor sunt aproape de zero și creșterea economică este stagnată.

Băncile centrale au instrumente limitate, cum ar fi reducerea ratei dobânzii, pentru a influența creșterea economică. Fără capacitatea de a scădea în continuare dobânzile, băncile centrale trebuie să mărească strategic oferta de bani. Este ceea ce s-a întâmplat imediat după ce pandemia Covid-19 a afectat economiile, prin lockdown-uri și întreruperea lanțurilor logistice. O ofertă ridicată de bani a avut efect direct asupra ratei inflației și majorării deficitelor, dar și asupra datoriilor suverane, prin injectarea de bani în sistemul economic, când ratele de creștere economică erau negative.

Creșterea economică la nivel global este estimată de către FMI să scadă la 3,4% în 2022 și la 2,9% în anul 2023, de la 6,2% în anul 2021.

Preconizata scădere a ratei inflației va avea efecte și asupra bugetului de stat

În 2022, România a înregistrat o rată a inflației de 13,8%. Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, cu aproape trei trimestre mai devreme față de previziunile precedente. Motivul acestei evoluții este prelungirea schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

În Raportul asupra inflației din februarie 2023, BNR anticipa o inflație de 7% pentru finele anului curent și de 4,2% în decembrie 2024 pe plan intern. Reducerea ratei inflației va avea efecte asupra bugetului de stat, în sensul în care veniturile la buget se vor reduce în funcție de diminuarea ratei inflației. O inflație redusă poate însemna că statul va avea venituri în scădere la buget. Astfel, este foarte posibil ca statul să caute implementarea unor noi taxe, precum taxa pe cifra de afaceri.

Însă noi taxe pot submina eforturile Băncii Naționale de a acționa în direcția țintirii inflației.

În cursul anului trecut, rata inflației s-a menținut pe o traiectorie ascendentă încetinindu-și viteza de creștere spre final de 2022. În ultimele luni ale anului trecut, rata inflației a fluctuat între 14%-16%. În aceste condiții, Banca Națională va putea menține o politică monetară echilibrată, anticipațiile fiind că atât indicele ROBOR dar și IRCC își vor tempera creșterea, după care, în funcție de condițiile economice din piață, să urmeze o descreștere.

Articol publicat inițial pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mda. Un profesor de la ASE ne spune ca inflatia , in 2022, a fost de 20-25%, Domnu' Vuta ne spune 13.8%. Atunci nu mai citim.
    • Like 0
  • Din păcate până la scăderea inflației va mai trece ceva timp probabil de abia din a doua jumătate a anului în curs. Între timp prețurile continua sa crească mai ales la utilități și alimente chiar dacă nu mai cresc în același ritm. Problema creșterii prețurilor peste nivelurile din țările din zona euro e determinata și de slaba productivitate a agenților economici autohtoni. Altfel nu se explică cum de avem prețuri la combustibil , energie și alimente mai mari decât in unele țări europene care nu dispun de asemenea resurse ca Austria, Ungaria , Elveția. Germania, Cehia etc. Dacă am stopa complet importurile de alimente de pildă ne-am întoarce la raționalizarea și cartelele din epoca de aur. De unde rezulta că nu forma de proprietate din agricultura și industria alimentară a determinat penuria. Văd mulți reprezentanți din asociațiile de profil din agricultura și industria alimentara că nu mai pot face față situației deși ei ar trebui să fie favorizați de costurile mai mici ale energiei și combustibilului fața de țările de unde provin importurile ( Danemarca, Germania, Italia, Polonia) dar și costurile mai mici ale salariilor și impozitelor față de țările respective. Deci dacă preturile produselor românești sunt mai mari sau egale fața de cele din țările enumerate în condițiile unor costuri mai mici înseamnă că firmele românești sunt mai prost conduse și managerii lor acordă o importanță mai mare în luarea unor decizii care-i favorizează pe ei direct și mai puțin firmele pe care le conduc. Dacă în competiție Turcia și Spania au un avantaj competitiv dat de o climă mai blândă și un sezon mai lung nu același lucru se poate spune de Olanda. Cum naiba o țară care are aceleași ierni aspre ca noi și unde salariul e de 4-5 ori mai mare ca în România aduce roșii cu 5 lei / kg în timp ce roșiile autohtone sar de 10 lei. E drept ca acolo patronul investește în producție și cercetare nu în bolizi de lux și în postări din Maldive. Presiunea salariala e normal să crească în România unde prețurile au același nivel cu cele din țările dezvoltate dar salariile sunt cele mai mici din UE. Nu e normal ca un salariat care muncește 8 ore să nu se poată întreține din salariu. Afacerile care nu pot platii salarii decente înseamnă că nu sunt afaceri cu un model de business rentabil și fie trebuie schimbat sau îmbunătățit fie închisă afacerea. De altfel un salariu minim decent e stabilit în aproape toate tarile europene și e mult mai mare decât în România. Nu te poți duce în Germania, Franța sau UK sa plătești salarii de 500 € ca nu îți permite ție afacerea. Acolo ori plătești cât e minimul legal ori nu deschizi nici o afacere. Afacerile foarte mici gen gogoserii sau altele asemenea care nu pot plăti salariați au opțiunea unei asociații familiale sau persoana fizică autorizată până când afacerea ajunge la un nivel suficient încât să angajeze personal cu un salariu decent altfel vom asista la salarii de 1000 de lei că e situația economică grea dar patronul se plimbă în Maserati plătit pe firmă.
    • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult