Foto: AFP/ Profimedia Images
România a înregistrat o rată a inflației de 13,8%, în cursul anului 2022, ceea ce reprezintă un record negativ al ultimilor ani. Inflația ridicată a provocat grave distorsiuni în funcționarea sistemului economic din cauza imprevizibilității sale.
Rata inflației înregistrată în România în 2022 este a doua cea mai ridicată din ultimii 20 de ani. Inflația din România nu este o situație izolată.
Cum afectează inflația economiile emergente la nivel global În țările în care alimentele reprezintă o parte mai mare a coșului inflației, creșterea prețurilor îi obligă pe consumatorii cu venituri mici să-și reducă consumul, limitând cheltuielile pentru alte bunuri și încetinind creșterea economică.
Mai multe economii emergente, printre care și România, au luat măsuri pentru a ține sub control inflația prin creșterea ratelor dobânzilor, o măsură care pune o presiune suplimentară asupra consumatorilor prin creșterea costurilor împrumuturilor. Însă Banca Națională a României nu a reacționat brutal, majorând dobânda cheie gradual. In prezent, dobânda de politică monetară a BNR se situează la 7%. În Ungaria, dobânda cheie se situează la 13%. Banca Națională a Cehiei a stabilit un nivel al dobânzii de 7% similar cu BNR, iar în Polonia, Banca Centrală a stabilit nivelul dobânzii de politică monetară la 6,75%.
Ratele ridicate ale dobânzilor devin o frână pentru dezvoltarea economică și fac mai costisitoare plata datoriilor suverane. De asemenea, contractarea de noi împrumuturi devine dificilă, cu efect direct asupra investițiilor.
Cum afectează inflația ridicată cheltuielile gospodăriilor
În economiile emergente, precum cea a României, energia și alimentele reprezintă o proporție mai mare din bugetul gospodăriei. Familiile cu venituri mai mici sunt, prin urmare, mai afectate de creșterea prețurilor, deoarece o proporție mai mare din venitul gospodăriei lor este cheltuită pentru alimente și energie. Creșterea inflației la 13,8% va duce la majorarea acestor cheltuieli.
Astfel, coșul de consum al familiilor va fi influențat de majorarea prețurilor la alimente, ceea ce va pune presiune suplimentară pe bugetul consumatorilor.
Presiunea pe angajatori, privind majorarea salariilor, va fi ridicată
Dacă în 2022 am decontat dezechilibrele provocate de pandemia de coronavirus și pachetele de relaxare cantitativă implementate de către Băncile Centrale, la nivel mondial, anul 2023 ar trebui să fie un an al recuperării economice și al scăderii inflației.
Relaxarea cantitativă este adesea implementată atunci când ratele dobânzilor sunt aproape de zero și creșterea economică este stagnată.
Băncile centrale au instrumente limitate, cum ar fi reducerea ratei dobânzii, pentru a influența creșterea economică. Fără capacitatea de a scădea în continuare dobânzile, băncile centrale trebuie să mărească strategic oferta de bani. Este ceea ce s-a întâmplat imediat după ce pandemia Covid-19 a afectat economiile, prin lockdown-uri și întreruperea lanțurilor logistice. O ofertă ridicată de bani a avut efect direct asupra ratei inflației și majorării deficitelor, dar și asupra datoriilor suverane, prin injectarea de bani în sistemul economic, când ratele de creștere economică erau negative.
Creșterea economică la nivel global este estimată de către FMI să scadă la 3,4% în 2022 și la 2,9% în anul 2023, de la 6,2% în anul 2021.
Preconizata scădere a ratei inflației va avea efecte și asupra bugetului de stat
În 2022, România a înregistrat o rată a inflației de 13,8%. Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, cu aproape trei trimestre mai devreme față de previziunile precedente. Motivul acestei evoluții este prelungirea schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
În Raportul asupra inflației din februarie 2023, BNR anticipa o inflație de 7% pentru finele anului curent și de 4,2% în decembrie 2024 pe plan intern. Reducerea ratei inflației va avea efecte asupra bugetului de stat, în sensul în care veniturile la buget se vor reduce în funcție de diminuarea ratei inflației. O inflație redusă poate însemna că statul va avea venituri în scădere la buget. Astfel, este foarte posibil ca statul să caute implementarea unor noi taxe, precum taxa pe cifra de afaceri.
Însă noi taxe pot submina eforturile Băncii Naționale de a acționa în direcția țintirii inflației.
În cursul anului trecut, rata inflației s-a menținut pe o traiectorie ascendentă încetinindu-și viteza de creștere spre final de 2022. În ultimele luni ale anului trecut, rata inflației a fluctuat între 14%-16%. În aceste condiții, Banca Națională va putea menține o politică monetară echilibrată, anticipațiile fiind că atât indicele ROBOR dar și IRCC își vor tempera creșterea, după care, în funcție de condițiile economice din piață, să urmeze o descreștere.
Articol publicat inițial pe project-e.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.