Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Instituțiile financiare din SUA și Marea Britanie s-au numărat printre principalii investitori în proiecte rusești de combustibili fosili, cunoscute drept „bombe de carbon”

Canary Wharf - Profimedia

Foto: Canary Wharf, Londra, unde HSBC, JPMorgan Chase și alte corporații bancare globale își au birourile. Sursa: Profimedia Images

Câteva informații care merită aduse în atenția opiniei publice: Instituțiile financiare din SUA și Marea Britanie s-au numărat printre principalii investitori în proiecte rusești de combustibili fosili denumite drept „bombe de carbon”, potrivit unei baze de date consultată de jurnaliștii de la The Guardian.

- Din Ucraina a venit mesajul că aceste instituții trebuie să fie oprite imediat pentru a fi limitată finanțarea invaziei ruse în Ucraina și pentru a se evita colapsul climatic.

- Termenul de „bombă de carbon” a fost folosit pe scară largă în cercurile climatice în ultimul deceniu pentru a descrie proiectele mari de combustibili fosili sau alte surse mari de carbon. Cele mai recente cercetări științifice stabilesc o definiție specifică: „Bombele de carbon” sunt acele proiecte capabile să împrăștie în atmosferă cel puțin 1 miliard de tone de emisii de CO2.

- Rusia este un hotspot, cu 40 de bombe cu carbon, 19 dintre ele operate sau dezvoltate de companii rusești susținute prin finanțări străine. Printre companiile rusești dezvoltatoare de „bombe de carbon” se numără gigantul Gazprom, dar și Novatek, Lukoil sau companiile petroliere Rosneft și Tatneft.

- Baza de date, produsă de organizația internațională Leave it in the Ground Initiative (Lingo), a constatat că peste 400 de instituții financiare străine au oferit sprijin companiilor rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari, dintre care 52 de miliarde de dolari în investiții și 84 de miliarde de dolari în credite. Datele au fost publicate miercuri, la împlinirea a șase luni de la începutul invaziei ruse și în ziua când se sărbătorește Ziua Independenței Ucrainei.

- Conform The Guardian, instituțiile financiare din SUA dețin aproape jumătate din investițiile străine în companii rusești care dezvoltă [bombe de carbon].

- Cea mai mare combinație de investiții și credite, aproximativ 10 miliarde de dolari, a fost oferită de JPMorgan Chase, un gigant pe care alte analize l-au identificat, de asemenea, drept principalul finanțator de combustibili fosili.

- Autoritatea de investiții din Qatar a făcut cea mai mare investiție unică în companiile rusești care dezvoltă [bombe de carbon]: 15,3 miliarde de dolari în Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia.

- Pe locul trei în clasamentul țărilor ale căror instituții financiare investesc în proiectele de combustibili fosili dezvoltate în Rusia se numără Marea Britanie. 32 de instituții financiare din Regatul Unit dețin investiții de 2,5 miliarde de dolari în [bombe de carbon]. HSBC, cea mai mare bancă europeană în funcție de active, a avut cel mai mare total de investiții și credite dintre instituțiile britanice: 308 milioane de dolari. 

- Totodată, grupuri financiare din Japonia, Norvegia, Elveția și Olanda au deținut în ultimii ani investiții semnificative, în timp ce instituțiile chineze și italiene au oferit credite în valoare 45 de miliarde de dolari.

- „Războiul lui Putin este finanțat din banii proveniți din combustibili fosili, iar acești combustibili fosili provoacă distrugerea climei în timp ce vorbim”, a declarat Svitlana Romanko, directorul ONG-ului ucrainean Razom We Stand, care solicită încetarea imediată a tuturor investițiilor străine în companiile rusești de combustibili fosili și un embargo permanent asupra petrolului, gazelor și cărbunelui rusesc. „A investi în bombe de carbon rusești este cel mai rău lucru pe care îl poți face astăzi”, a mai spus Romanko.

- La rândul său, Kjell Kühne, specialist climatic în cadrul Lingo, a transmis că „acest [război] a arătat foarte clar că, atunci când nu-ți pasă cu cine faci afaceri, acest lucru se traduce în suferință umană și vieți pierdute. „Este clar că nu ar trebui să investim în noi proiecte de combustibili fosili, așa cum a confirmat Agenția Internațională pentru Energie. Oricine este implicat în aceste proiecte ar trebui să se întrebe cu adevărat ce face”, a mai spus Kühne.

- Cercetătorii din cadrul Lingo au spus că unele instituții financiare s-ar putea să-și fi redus sprijinul pentru companiile rusești de la începutul războiului și până în prezent, dar că multe altele au părut că adoptă o abordare „de așteptare”.

- Cercetătorii Lingo speră că baza de date va permite oamenilor să tragă la răspundere cele 400 de instituții financiare în legătură cu investițiile lor. De altfel, într-un mesaj pe twitter, Lingo spune: „Banca ta a investit în bombe de carbon rusești? Dacă da, le puteți trimite un mesaj și îi puteți invita să doneze activele murdare pentru reconstrucția Ucrainei prin surse regenerabile”.

- Sprijinul financiar extern este în mare parte direcționat către proiecte mari privind petrolul și gaze din Rusia, inclusiv din Siberia și Arctica. Proiectele privind cărbunele sunt susținute în principal de investitori locali, au spus cercetătorii.

- Baza de date include doar sprijinul financiar pentru companiile rusești dezvoltatoare de combustibili fosili și nu date despre companiile străine de petrol și gaze care lucrează în Rusia sau date despre companiile de servicii care le susțin.

- În luna mai, The Guardian a publicat o amplă anchetă jurnalistică în care dezvăluia că cele mai mari companii de combustibili fosili din lume planificau în liniște proiecte uriașe de exploatare a petrolului și gazelor, care ar avea un impact global catastrofal și ar amenința să distrugă obiectivul climatic al Acordului de la Paris de a menține temperatura medie globală sub limita 1,5 grade Celsius față de era preindustrală.

- Investigația din luna mai arată ca planurile pe termen scurt de extindere a industriei combustibililor fosili implică lansarea unor proiecte petroliere și gazeifere care vor produce emisii de gaze cu efect de seră echivalente cu un deceniu de emisii de dioxid de carbon din partea Chinei, unul dintre cei mai mari poluatori din lume.

- Aceste planuri includ 195 de bombe cu carbon, adică proiecte petrolifere și gazeifere care ar genera cel puțin o mie de miliarde de tone de dioxid de carbon pe durata de funcționare, adică echivalentul a 18 ani de emisii actuale. Aproximativ 60% dintre acestea au început deja să funcționeze. „Am identificat bombele de carbon, acum trebuie să le dezamorsăm”, declara Kjell Kühne în luna Mai pentru The Guardian.

- Industria petrolului și a gazelor naturale este extrem de volatilă, dar în același timp și foarte profitabilă, în special când prețurile sunt mari, așa cum se poate observa în prezent. Giganți precum ExxonMobil, Shell, British Petroleum (BP) și Chevron au obținut profituri de miliarde de dolari în ultimele trei decenii, în timp ce creșterile recente de prețuri l-au făcut pe directorul BP să descrie compania drept o „mașină de făcut bani”.

- Pe scurt, mirajul profiturilor uriașe ale anilor următori poate să pară irezistibil pentru marile companii de petrol, în ciuda declarațiilor din februarie ale oamenilor de știință, conform cărora, orice întârziere din eliminarea combustibililor fosili ar putea însemna pierderea singurei șanse de a „asigura un viitor sigur și sustenabil pentru noi toți”. „Dependența noastră de combustibilii fosili este cea care ne omoară”, declara în aprilie Antonio Guterres, Secretarul General al ONU.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Inca o dovada ca "banii" nu au constiinta. Ce te deranjeaza cel mai mult in schimb este ipocrizia generala in care multi se dau democrati, incoruptibili, verzi si mai nou "progresisti", cand in realitate totul are legatura numai si numai cu banii. De aceea cand vezi ca apar miscarile populiste trebuie sa intelegem ca ele nu apar chiar din senin sau nu sunt numai creatiile unor servicii secrete, ci sunt o refulare si un manifest impotriva capitalismului ipocrit. Prin urmare tot "deontologii" capitalisti sa nu isi mai dea ochii peste cap si sa ii ia peste picior pe adeptii populismului, ci sa se uite in oglinda si sa spuna: noi i-am creat cu lacomia si ipocrizia noastra.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult