Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Interviu cu ambasadoarea Finlandei la București: „Copiii sunt născuți cu imaginație. Dacă elevii nu au timp să se joace, nu sunt capabili să își exerseze imaginația. Și poate pierd din capacitatea de a inova atunci când devin adulți”

 Päivi Pohjanheimo

Foto: Facebook Ambasada Finlandei

De trei ani de când este în România, ambasadoarea Finlandei la București, Päivi Pohjanheimo, a auzit nenumărate referiri la succesul sistemului de educație din țara sa și a asistat la dezbateri aprinse despre cum ar putea învăța România din sistemul finlandez. Un sistem care asigură aceeași calitate a învățământului în orice școală din țară, fie că este vorba despre centrul Capitalei ori despre un sătuc îndepărtat ș în care profesorii reprezintă elita societății, iar copiii dobândesc competențe esențiale care le vor folosi tot parcursul vieții. 

Ambasadoarea Päivi Pohjanheimo a fost întrebată de foarte multe ori despre secretul care face ca elevii din Finlanda să învețe cu o plăcere care nu le dispare nici de după ce devin adulți și sunt gata mereu să se întoarcă la școală pentru a se perfecționa sau pentru a începe o nouă carieră. „Nu există secrete, sunt lucruri simple pe care le facem de decenii”, a spus Päivi Pohjanheimo după seminarul cu titlul „Educația: cea mai bună investiție pe care o poate face o țară”, organizat în iunie de Ambasada Finlandei la București.

În timpul acestuia, experți finlandezi în educație au vorbit despre elementele valoroase care stau la baza învățământului din această țară: buna pregătire a profesorilor și gradul ridicat de autonomie pe care îl au aceștia, respectul pentru copil și pentru timpul său liber, sarcinile date cu sens astfel încât să îi stimuleze curiozitatea și plăcerea pentru studiu, faptul că, în școala finlandeză nu există drumuri închise, ci noi și noi posibilități de a-ți desăvârși educație indiferent de stadiul de pregătire la care te afli într-un anumit moment. Departe de a fi considerată neserioasă, joaca este considerată în școala finlandeză o parte esențială a devenirii unui om. „Trebuie să avem în minte faptul că lumea de mâine este diferită față de astăzi, nu știm cum vor arăta job-urile viitorului. De aceea punem accentul pe abilități și atitudini și pe capacitatea de a inova. Copiii sunt născuți cu imaginație. Dacă elevii din clasele mici nu au timp să se joace, nu sunt capabili să își exerseze imaginația. Și poate pierd din capacitatea de a inova atunci când devin adulți”, crede ambasadoarea.

Un alt lucru important este faptul că statul finlandez ia în calcul că, pentru a putea învăța, un copil trebuie mai întâi să fie bine hrănit și oferă o masă caldă în școli tuturor elevilor.

„Acestea s-au dovedit soluții potrivite care au putut să ne aducă rezultate bune, sustenabile, care s-au dovedit benefice atât pentru copii, cât și pentru prosperitatea țări”, a spus ambasadoarea într-un interviu pentru Republica.ro.

De ce ați decis să organizați un astfel de seminar la București?

Este al treilea an al meu în București și, în tot acest timp, am fost atentă la dezbaterea foarte vie, la nivel național, pe tema educației, pe tema necesității reformării ei. Și întotdeauna există câteva referințe la sistemul finlandez de educație, și la soluțiile noastre, și la descoperirile pe care le-am făcut, și la rezultatele bune pe care le avem.

Am decis că poate este timpul să organizăm un seminar și să îi lăsăm pe experții finlandezi să spună ei înșiși despre ce este vorba. Eu însămi am primit, de-a lungul anilor, câteva invitații să iau parte la seminarii și conferințe și să dau interviuri despre secretul succesului educației finlandeze. Și am repetat întotdeauna: nu există secrete, sunt lucruri simple pe care le facem de decenii. Acestea s-au dovedit soluții potrivite care au putut să ne aducă rezultate bune, sustenabile, care s-au dovedit benefice atât pentru copii, cât și pentru prosperitatea țări. 

Sistemul de educație finlandez are foarte mare succes, dar nu este foarte ambițios din punct de vedere academic, ceea ce este poate una dintre cheile acestui succes

Päivi Pohjanheimo, ambasadoarea Finlandei la București

Care ar fi metodele ce ar putea fi împrumutate din sistemul finlandez de educație în cel românesc?

Avem patru școli private în România care sunt inspirate din sistemul de educației finlandez și chiar își spun școli româno-finlandeze. Ele au adoptat metodele de predare, ceea ce înseamnă că pregătesc în mod continuu profesorii cu ajutorul profesorilor finlandezi sau al consultanților finlandezi în domeniul educației. Prin pregătirea profesorilor ei aplică metodele de predare din sistemul nostru. Acesta este un exemplu.

Ce metode ar putea fi însă preluate în sistemul public de educație?

Sunt elemente care pot fi adaptate în orice țară sau cultură. Desigur, nimeni nu se poate aștepta că există un model care se potrivește tuturor. Nu este posibil. Am fost întrebată, de exemplu, în România, dacă am putea să aducem sistemul finlandez aici. Am spus: Da, părți din el, elemente din el. Dar nu poți copia un sistem dintr-o țară într-o altă țară, pentru că trebuie că trebuie să iei în calcul contextul cultural, societal și istoric al țării. Dar părți, da, și acestea pot avea o importanță crucială. În cadrul seminarului, s-a vorbit mult despre pregătirea profesorilor, pentru că actorii din zona autorităților, a sectorului privat și din ONG-uri au identificat cu toții că pregătirea profesorilor ar putea reprezenta cheia. În Finlanda, ne prețuim atât de mult profesorii și felul în care lucrează. Profesia lor este extrem de respectată în societate. Așadar este despre a adapta elemente ale orizontului mental legat de pregătirea profesorilor în Finlanda, iar apoi de folosirea metodelor.

Care este filosofia de la baza sistemului finlandez de educație?

Sistemul de educație finlandez are foarte mare succes, dar nu este foarte ambițios din punct de vedere academic, ceea ce este poate una dintre cheile acestui succes. În Finlanda zilele sunt foarte scurte și nu se dau teme. Având încredere în folosirea capacității profesorilor și a profesionalismului lor în a menține atenția elevilor și motivația către ce au de învățat, se consideră că 3-4 ore petrecute la școală sunt suficiente. Așa că restul zilei trebuie să fie pentru joacă, pentru timp petrecut împreună cu prietenii, hobby-uri și odihnă. Copiii sunt copii, au nevoie să se joace. Trebuie să avem în minte faptul că lumea de mâine este diferită față de astăzi, nu știm cum vor arăta job-urile viitorului. De aceea punem accentul pe abilități și atitudini și pe capacitatea de a inova. Copiii sunt născuți cu imaginație. Dacă elevii din clasele mici nu au timp să se joace, nu sunt capabili să își exerseze imaginația. Și poate pierd din capacitatea de a inova atunci când devin adulți.

Cum vă raportați la dezbaterile referitoare la educația finlandeză care există de ani buni în România?

Admir oamenii talentați și competenți din România din fiecare sector de activitate. Vorbind despre educație, există foarte mulți oameni care au cunoaștere și care au informații despre sistemul finlandez. Dezbaterea există de ceva vreme și mă bucur că pot contribui. Știți, desigur că sunt diplomat, nu expert în educație, dar cred că este important să împărtășesc din experiența noastră și din lecțiile învățate de noi. Acesta este felul finlandez de a crea legături cu alte țări. Educația este cheia viitorului fiecărei țări.

Care credeți că este cea mai valoroasă resursă a României?

Oamenii sunt cea mai mare valoare a României. Sunt oameni încântători, oameni foarte talentați și dedicați pe care i-am întâlnit. Oamenii reprezintă o resursă foarte valoroasă care îți deschide toate posibilitățile. Oamenii doar trebuie să se găsească unul pe celălalt și să coopereze, să se pună de acord asupra unei viziuni pe care o împărtășesc și apoi să asigure stabilitatea care să permită viziunii să devină realitate. În orice sector.

Ce credeți că ar trebui schimbat în România în materie de educație?

Sunt diplomat, nu sunt aici ca să schimb nimic. Sunt fericită să contribui, când sunt invitată să fac acest lucru. Fiecare țară își ia propriile decizii și aceasta este și situația țării mele. Am vrut să primim sfaturi în legătură cu cele mai bune practici ale partenerilor noștri, ale altor țări. Și apoi am găsit soluțiile care se potrivesc cu scopurile noastre, cu contextul nostru cultural, societal și politic. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mike mike check icon
    Am un mare respect pentru educatori pentru ca ei sunt cei care au avut grija de copilul meu in fiecare zi, ei sunt cei care l-au invatat, cei care i-au largit orizontul si l-au facut sa iubeasca scoala si stiinta invatarii. Cred ca este una dintre cele mai grele meserii si implica multa responsabilitate. Vorbesc ca un parinte care traieste in afara tarii de multi ani. Oricum, sunt convins ca si in Romania exista educatori si profesori extraordinari, insa ar trebui sa aiba mai multa libertate in ce priveste metodele de predare, iar programa scolara ar trebui sa fie adaptata fiecarei etape. Aici putem sa ne inspiram din modelul finlandez.
    • Like 0
  • D check icon
    "În Finlanda, ne prețuim atât de mult profesorii și felul în care lucrează. Profesia lor este extrem de respectată în societate."

    Dacă am reuși să redăm demnitatea cuvenită profesiei de educator, jumătate din problemele sistemului educațional ar fi rezolvate.
    • Like 1


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult