INTERVIU. „Ajutoarele sociale sunt cumplit de risipitor administrate. 10% din ele se pierd în circuitul administrativ” - Cristian Ghinea

În luna februarie, Guvernul Cioloș a lansat Pachetul antisărăcie, un set de 47 de măsuri care să îi ajute pe românii vulnerabili să iasă din situația de risc pe care o presupune sărăcia. În partea a doua a interviului pentru Republica.ro, consilierul de stat Cristian Ghinea vorbește despre cum ar putea puse în practică aceste măsuri, despre sursele de finanțare, dar și despre regândirea politicilor de ajutoare sociale, care, în actuala formulă, nu îi stimulează pe cei care beneficiază de ele să își caute un loc de muncă.

Ce cuprinde Pachetul antisărăcie al Guvernului Cioloș?

Dacă aș putea să spun într-o frază, ar fi următoarea: o canalizare a resurselor publice și a fondurilor europene în special către niște măsuri foarte ușor de urmărit și de observat ca impact, care se adresează celor mai săraci dintre români. Acolo am acționat ca un fel de aparat de prioritizarea, pentru că una dintre problemele României este zona de prioritizare, avem prea multe strategii și prea stufoase. Și avem, prea multe strategii care sunt făcute având în vedere prioritățile instituțiilor, nu ale oamenilor. Și aici intervine o problemă, avem o strategie pentru sărăcie, una pentru educație timpurie, o strategie pentru bătrâni, una pentru familie și nu există un fir roșu. Acest pachet oferă un fir roșu, unul care spune că ne uităm la aceste măsuri, la ce face statul din punct de vedere al cetățeanului. Ne uităm la cum se vede din punct de vedere al omului intervenția statului. Principiul este simplu, la fiecare etapă de vârstă, statul vine cu o plasă de siguranță astfel încât să-i ajute pe cei mai săraci dintre români să nu pice sub ea. Cum facem asta? 

Prin niște programe țintite și focalizând fondurile europene care nu au fost bine focalizate în trecut. Rata sărăciei a crescut în România, deși suntem membri ai UE și am avut fonduri structurale dedicate reducerii decalajelor față de Vest. Eu știu că acest pachet vine în contra felului în care am creat acest sistem instituțional, care este un monstru birocratic, care nu gândește la nivel de om, de obiective, de politici, ci de cum facem să avem rata de absorbție X și să putem să raportăm că am dat banii.

Cum veți face acest lucru?

Fie luăm din strategiile existente niște măsuri pe care le putem pune pe șine pe durata de viață a acestui Guvern, fie ne uităm la societate. Nu neapărat căutăm idei, ci căutăm proiecte care deja să fi funcționat.

Află mai mult:

INTERVIU. Consilierul de stat Cristian Ghinea: Primele „victime” ale Comisiei de tăiat hârtii - dosarul cu șină, timbrul fiscal de la Poștă și certificatul de naștere

Cum credeți că veți reuși să ridicați comunitățile sărace prin acest pachet?

Cele mai multe dintre măsurile din acest pachet sunt măsuri active pentru populația săracă. Nu e încă o categorie de ajutor social, ci pur și simplu încerci să creezi stimulente pentru cei săraci pentru a-i orienta spre anumite obiective. Spre obiectivul de a-și da copiii la grădiniță, spre obiectivul de a rămâne în școală, spre obiectivul de a accesa instrumente pentru a-și crește șansele de a avea un loc de muncă. Este o investiție, chiar am avut această discuție în Cancelarie când am prezentat pachetul și cineva a întrebat care este balanța dintre aspectul social și aspectul pro-business din aceste pachete pe care le gândim. Iar argumentul meu a fost și este și acum că, dacă te uiți la aceste măsuri antisărăcie, ele sunt de fapt o investiție în oameni. Dacă aceste proiecte au succes îi ajuți pe acești oameni să iasă din situația în care sunt și astfel nu mai prelungești ciclul de sărăcie.

Care vor fi principalele direcții pe care veți merge, în afara prevenirii abandonului școlar și de creșterea șanselor de a avea un loc de muncă?

Alte direcții ar fi cele care țin de antreprenoriat, încercăm să stimulăm mai ales în zonele sărace și la sate această forță creativă a oamenilor de a încerca să își pună pe picioare o mică afacere sau de a încerca să meargă pe piața formală cu activitatea pe care deja o desfășoară. De pildă, am lucrat înainte să vin la Guvern la un studiu pe micii antreprenori romi și am aflat foarte multe lucruri interesante. De pildă într-un sat din Dolj cu cu 1.000 de locuitori, aproape toți romii trăiau din agricultură cultivând pepeni.

Modelul de business era următorul: luau primăvara un împrumut de la un IFN, cultivau câteva hectare cu pepeni, trăim din banii ăia câteva luni, luau și arendă, că nu prea aveau pământ, după care culegeau pepenii, îi vindeau, dădeau anticipat împrumutul înapoi și rămâneau cu câteva mii de lei cu care ei trăiau până la primăvară. Problema e că acei oameni plătesc cele mai mari dobânzi din România, pentru că ei nu au acces la bănci. Eu, stat, aș vrea să creez un instrument prin care cei mai săraci dintre români care au potențial de antreprenoriat să plătească dobânzi mai mici, astfel încât să acopăr această activitate a IFN-urilor cu un instrument de garantare. Pentru că nu mi se pare normal ca cei mai săraci dintre români să plătească cele mai mari dobânzi. Pot să fac asta? Pot. Dar pentru acest sistem ai nevoie de un pic de flexibilitate, de gândire out of the box care nu prea se găsește în sistemul public. Dacă am militat pentru această soluție când eram în societatea civilă, am de gând să militez și acum din interiorul Guvernului. E un exemplu. 

Cât din acest pachet antisărăcie va fi finanțat din buget și cât din fonduri europene?

Mai am de făcut o precizare. Paralel cu acest pachet antisărăcie, este făcută la MInisterul Muncii legislația privitoare la venitul minim de incluziune. Este un proiect care unifică ajutoarele sociale care sunt cumplit de risipitor administrate în România, 10% din ele se pierd în circuitul administrativ. Pe lângă faptul că, dacă ai trei sisteme de ajutoare sociale, fiecare cu câte un dosar propriu, îi pierzi din plasa socială pe o parte din cei mai săraci, care nu pot să ducă aceste hârtii. Este acest proiect pe care eu sper să îl trimitem în Parlament cât mai rapid și pe care Parlamentul să îl voteze cât mai rapid, prin care să simplificăm procedura birocratică și, în același timp, creăm un stimulent pentru ca oamenii să își caute un job. De exemplu, un om dintr-o comună din Brașov mi-a făcut următorul calcul. Avea doi copii, era singurul care muncea din casă, avea o casă destul de dărăpănată, dar bună pentru ghetoul în care trăia, și avusese până în urmă cu câteva luni o slujbă la spații verzi în Brașov, în care era plătit cu salariul minim pe economie și din care fusese dat afară. Nu-și mai căuta job, pentru că își găsea unul la fel și pierdea ajutorul social. Făcea un calcul foarte simplu: cu cât plătea pe navetă, cu cât dădea pe pachet, nu rămânea cu mare lucru față de ajutorul social. Plus că, dacă stătea acasă, avea timp să lucreze pământul, să taie lemne la pădure, avea cal și ara cu calul la oameni din sat. Acest sistem de ajutor social îi creează lui un stimulent să nu lucreze.

Cum vreți să îl schimbați?

Îl schimbăm, în sensul că el ar putea să își păstreze o parte din ajutorul social, chiar dacă își găsește un job, dar nu-l schimbăm noi, asta e o propunere. Și dacă e plătit pe salariul minim, nu e nevoit să aleagă între ele.

Plecaserăm de la întrebarea despre fondurile europene.

Toate măsurile sunt gândite ca să fie eligibile pe fondurile europene. Vom vedea care este obiectivul, cât costă și apoi ne gândim la alocarea financiară. Ce înseamnă obiectiv. Avem un indicator într-un program creșterea accesului la educația sanitară pentru populația dezavantajată și trebuie ca până în 2020 să facilităm accesul la servicii sanitare pentru un număr de oameni. Am întrebat cum facem asta. O sa lansăm un call și vedem cine aplică la el și ne rugăm la Cel de Sus să atingem acest obiectiv? Am spus, nu, luăm un proiect din societate care a arătat că funcționează și scriem proiectul pe acest model. Caravana medical la sate este o inițiativă a unor studenți și medici care merg prin sate și oferă servicii de specialitate bătrânilor care altfel nu ajung la oraș. Este un mecanism foarte simplu pe care oamenii ăștia îl făceau cu bani privați. Este aberrant ca ei să strângă bani privați pentru acest obiectiv și România să aibă obiectiv cu UE creșterea accesului la servicii medicale, dar nu luăm acest model și ne gândim noi cum să facem într-un minister. Nu, luăm modele care funcționează în societate.

Ce credeți că se va întâmpla cu măsurile luate de Guvernul Cioloș - pachetul antisărăcie, Comisia de tăiat hârtii etc, după ce acesta va pleca de la guvernare?

Oricine ar veni la putere ar fi complet irațional să le oprească. Eu dacă aș fi viitorul prim ministru, aș anunța săptămânal: Am mai tăiat o hârtie. Nu este niciun motiv să spui că ce a făcut Guvernul Cioloș este o prostie și oprim, mai ales că Guvernul Cioloș nu va fi la alegeri. Eu mă întorc la viața mea anterioară și o să am o pasiune în a monitoriza chestiunile astea și pot să vă promit de pe acum că voi sta cu gura pe instituții, mai ales că le știu foarte bine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp