Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Întoarcerea lui Rambo | Cum ar fi să câștige Trump din nou?

Fostul președinte al SUA, Donald Trump.

Să nu ne facem iluzii. Vin vremuri grele, iar următoarele luni (și poate chiar ani - din nefericire) vor fi despre Donald Trump și politica răzbunării pe care o va duce împotriva tuturor care nu vor fi de acord cu el.

◾ Modelul preferat al lui Trump la Hollywood este Sylvester Stallone. Există deja, acolo unde susține discursuri de campanie, pancarde sau tricouri care îl înfățișează pe Trump în rolul lui Rambo sau Rocky.

Susținătoare din Florida a lui Donald Trump cu un poster în care a lipit capul fostului președinte american peste corpul lui Rambo, personajul jucat de Sylvester Stallone (Profimedia Images)

◾ Stallone spune în ultimul său film „Rocky” că „nu contează cât de tare lovești, ci cât de tare poți fi lovit și să continui să mergi înainte”. Asta pare să fie o narațiune tipic americană, care se potrivește cu personajul sfidător pe care îl joacă Donald Trump în această campanie: un om hotărât să se răzbune, canalizându-și durerea și furia de a pierde alegerile din 2020 într-o poveste de revenire mult prea plauzibilă. Iar americanii par să nu se mai sature de furia lui, după cum precizează Sarah Baxter în revista New Statesman.

Imagine de la Casa Albă, din 2018: alături de președintele Donald Trump stau campionul de box la categoria grea Lennox Lewis și actorul Sylvester Stallone (Profimedia Images)


◾După victoria sa categorică în alegerile primare din Iowa din 15 ianuarie, marșul lui Trump spre nominalizarea republicană la președinția SUA pare de neoprit. În plus, Donald Trump s-a apropiat și mai mult de încoronarea republicană după ce Ron DeSantis a „sărutat inelul”, așa cum a transmis și Financial Times, guvernatorul Floridei anunțând că abandonează lupta pentru Casa Albă și că îl va susține pe Donald Trump.

Ce l-a făcut pe Ron DeSantis să piardă? Faptul că a dus o campanie prea online, prea rigidă și prea ciudată. Concret, problema a fost că s-a uitat mai mult la dreapta intelectuală, nu la oamenii de rând. Viteza cu care opoziția sa internă s-a spulberat demonstrează dominația fostului președinte american asupra partidului republican. De altfel, decizia lui DeSantis pare să fi fost motivată și de faptul că a irosit 250 de milioane de dolari pentru a ajunge sub nivelul de la care a pornit.

◾ Nikki Haley, văzută ca fiind versiunea establishment-ului republican a lui Hillary Clinton, e de așteptat să piardă și puținul impuls pe care îl avea înainte de alegerile primare din New Hampshire și de cele din statul ei natal, Carolina de Sud.

◾ G Elliott Morris, analist de date pentru ABC News, crede că Trump a încheiat deja cursa republicană, pentru că este deja la 61% din intențiile de vot ale partidului și niciun candidat prezidențial care nu este în funcție nu a mers atât de bine în sondaje și a continuat să piardă.

◾ Iar lui Trump îi merge bine, în ciuda faptului că se confruntă cu patru procese penale (în instanțe federale și de stat) pentru acuzații de interferență electorală, ascunderea de documente clasificate și plata de bani pentru tăcere unei vedete porno.

Timpul răzbunării

◾ Nu se știe la acest moment, dincolo de presupuneri, dacă Trump poate genera suficient entuziasm popular pentru a ajunge la Casa Albă. Dar se știe că pentru fostul președinte american, un al doilea mandat ar echivala cu timpul răzbunării. Trump a jurat să se răzbune pe dușmanii săi politici, în numele celor mai fideli susținători ai săi. „Sunt războinicul vostru, sunt justiția voastră și pentru cei care au fost nedreptățiți și trădați, eu sunt răsplata voastră”, proclama Trump în martie anul trecut.

◾ Ideea că un miliardar obsedat de sine, care colportează minciuni despre faptul că a câștigat ultimele alegeri, ar putea întruchipa nemulțumirile a milioane de americani părea absurdă. Dar cine nu visează la răzbunare? Alegătorii sunt supărați din cauza anilor pierduți sub Covid, din cauza celor 2,4 milioane de imigranți reținuți la granița de sud în 2023 și din cauza inflației ridicate, care a dus la costuri de împrumut drastice și la rate ipotecare de aproximativ 7%. Pentru fanii săi, o revenire a lui Trump „ar reprezenta un punct culminant emoționant al celui mai mare spectacol politic de pe Pământ”, după cum îl descrie presa britanică.

Barbara Walter, autoarea cărții „How Civil Wars Start”, spune că după ce susținătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul pe 6 ianuarie 2021, a presupus că orice persoană la limita normalității își va da seama că Trump este un dictator în devenire, dispus să distrugă țesătura care ține națiunea americană unită în goana sa după putere. Numai că Barbara Walter s-a înșelat.

◾ Un sondaj realizat de Washington Post la trei ani de la asaltul de la Capitoliu a arătat că alegătorii americani sunt mai predispuși decât înainte să minimalizeze sau să scuze violențele din 6 ianuarie 2021. 25% dintre respondenți au fost de acord cu teoria conspirației conform căreia FBI-ul a provocat „probabil” sau „cu siguranță” atacul.

◾ În tot acest context, fosta Primă-Doamnă a SUA, Michelle Obama, a declarat la începutul acestei luni, în cadrul unui podcast american, că teama de revenirea lui Trump o ține trează noaptea. „Sunt îngrozită de ceea ce s-ar putea întâmpla... Nu putem lua această democrație ca fiind de la sine înțeleasă".

Trump - dictoator pentru o zi

◾ La cum arată acum lucrurile, cu excepția unui dezastru major de sănătate fie pentru Trump, fie pentru Biden, bătălia gladiatorilor îmbătrâniți se îndreaptă spre o revanșă. Este imposibil de prezis care va fi rezultatul final din noiembrie, dar lipsa de entuziasm în rândul americanilor pentru Joe Biden nu l-a împiedicat pe acesta să câștige în 2020, iar Trump nu a reușit niciodată să convingă o majoritate a electoratului american să îl susțină.

◾ Iepurii care strică peisajul, cum sunt descriși candidați precum Robert F. Kennedy Jr. și Jill Stein, din partea Partidului Verde, ar putea complica situația, îndepărtând voturile necesare de la cei doi candidați principali.

La sfârșitul anului 2023, ziarul britanic Daily Mail a rugat 1.000 de potențiali alegători americani să rezume într-un singur cuvânt ce și-ar dori de la Biden și Trump într-un al doilea mandat de președinte. Pentru Biden, cel mai frecvent răspuns a fost „nimic”, urmat de „economie”, „pace” și „democrație”. Pentru Trump, răspunsul a fost „răzbunare”, urmat de „putere”, „economie” și „dictatură”.

◾ Întrebat de către aghiotantul său Sean Hannity, la un eveniment Fox News înainte de Crăciun, să confirme că „nu ar abuza niciodată de putere ca răzbunare împotriva cuiva”, Trump a ezitat. „Cu excepția primei zile”, a răspuns acesta, înainte de a cita ca priorități închiderea frontierei împotriva imigranților și continuarea forării de petrol.

◾ Mai mult, John Sauer, unul din avocații lui Trump, a susținut în numele său că un președinte poate pretinde imunitate de la urmărirea penală chiar și pentru asasinarea unui rival, cu excepția cazului în care ar fi mai întâi pus sub acuzare în Camera Reprezentanților și condamnat de Senat. Trump a încercat să se distanțeze de unele dintre cele mai scandaloase comentarii ale apropiaților săi, spunând la o altă adunare publică de la Fox News, cu o săptămână înainte de adunarea electorală din Iowa, că va face ca SUA „să aibă din nou atât de mult succes, încât nu voi avea timp pentru represalii”. Genul ăsta de abordare sugerează că cei care îl consiliază pe Trump la acest moment l-au sfătuit să se orienteze și către alegătorii mai moderați.

◾ În tot zgomotul ăsta politic generat de startul campaniei electorale, Sarah Baxter observă foarte bine și spune că este surprinzător cât de puțini membri de rang înalt ai fostei sale administrații cred că i se poate încredința din nou puterea.

◾ Potrivit lui John Kelly, fostul său șef de cabinet de la Casa Albă, Trump a vrut adesea ca Departamentul de Justiție să îi urmărească penal pe cei care l-au contrazis, dar solicitările sale au fost ignorate. „Lecția pe care fostul președinte a învățat-o din primul său mandat este să nu pună în funcții tipi ca mine, ci lingușitori”, a declarat Kelly pentru Washington Post în noiembrie.

◾ Presa americană mai scrie că John Kelly se presupune că se află pe o listă de critici cărora Trump vrea să le deschidă o procedură de urmărire penală, alături de fostul procuror general Bill Barr, care a refuzat să accepte că alegerile din 2020 au fost furate.

◾ Fostul secretar republican al apărării Mark Esper a făcut o prognoză alarmantă despre un al doilea mandat al lui Trump la MSNBC în luna decembrie. Referindu-se la o dispută pe care au avut-o în timpul protestelor Black Lives Matter din 2020, Esper a spus că Trump „a vrut să desfășoare trupe în serviciu activ pe străzile din Washington DC și a sugerat de fapt să împușcăm americani în stradă”.

Trump ar putea să declanșeze un război civil

◾Nu există niciun fel de bariere constituționale care să împiedice un președinte american să folosească armata ca pe un instrument de politică internă. În cazul unor tulburări, există temeri că Trump ar putea invoca Legea insurecției cu sprijinul unui secretar al apărării ascultător, ceea ce i-ar permite să desfășoare trupe americane în interiorul Americii.

◾ Un nume vehiculat pentru această poziție este fostul consilier pentru securitate națională Michael Flynn, care a fost grațiat de Trump în 2020 pentru că a mințit FBI în legătură cu contactele pe care le-a avut cu ambasadorul rus în timpul alegerilor din 2016. Flynn, care a susținut teoria conspirației QAnon, l-a sfătuit pe Trump în ajunul revoltei de la Capitoliu să declare legea marțială, să confiște urnele de vot și să repete alegerile în statele disputate.

◾ Stephen Miller, fostul redactor de discursuri al lui Trump și un adept al unei linii dure în materie de imigrație, precum și Jeffrey Clark, un fost oficial al Departamentului de Justiție și presupus co-conspirator în procesul federal intentat lui Trump pentru interferență în alegeri, ar putea, de asemenea, să primească roluri importante într-o viitoare administrație Trump 2.0!

Tot Washington Post mai afirmă că mii de funcționari publici ar urma să fie concediați și înlocuiți dacă Trump ajunge la putere, depășind cu mult fluctuația de personal politic tipică pentru rocada administrațiilor americane. 

◾ O altă idioțenie a lui Trump constă în faptul că i-a comparat pe nebunii care au provocat asaltul de la Capitoliu cu prizonierii de război și cu ostaticii luați de Hamas.

◾ Dacă va pierde alegerile în noiembrie, Donald Trump are o mulțime de susținători înrăiți care cochetează deja cu perspectiva unui război civil. Dacă va câștiga, s-ar putea să nu renunțe niciodată de bună voie la putere. Sună absurd, dar Trump a sugerat că alegerile „furate” din 2020 îi dau dreptul la un al treilea mandat care sfidează Constituția. Iar Pentru el, răzbunarea este o poveste fără sfârșit.

Trump remodelează deja geopolitica

◾ În tot acest context, Trump remodelează deja geopolitica, iar aliații SUA se pregătesc de schimbări, după cum observă și Foreign Affairs.

◾ În deceniul dinaintea marii crize financiare din 2008, președintele Rezervei Federale, Alan Greenspan, a devenit un semizeu la Washington, iar celebră a devenit zicala fostului senator american John McCain, republican din Arizona, care a spus că „nu contează dacă este viu sau mort. Dacă e mort, doar susțineți-l și puneți-i niște ochelari negri”.

◾ În timpul celor două decenii în care Greenspan a fost președinte, din 1987 până în 2006, Fed a jucat un rol central într-o perioadă de creștere accelerată a economiei americane. Printre sursele faimei lui Greenspan se numără ceea ce piețele financiare au numit „Fed put”. (Un „put” este un contract care dă dreptul proprietarului de a vinde un activ la un preț fix până la o dată fixă).

◾ În timpul mandatului lui Greenspan, investitorii au ajuns să creadă că, oricât de riscante ar fi fost noile produse pe care le creau inginerii financiari, dacă ceva nu mergea bine, sistemul putea conta pe Fed-ul lui Greenspan pentru a veni în ajutor și a oferi un nivel minim sub care acțiunile nu ar fi fost lăsate să scadă. Pariul a dat roade: atunci când titlurile garantate cu ipoteci și instrumentele derivate de pe Wall Street au dus la prăbușirea Lehman Brothers, declanșând criza financiară din 2008 care a dus la Marea Recesiune, Trezoreria SUA și Fed au intervenit pentru a împiedica economia să alunece într-o a doua Mare Depresiune.

◾ Graham Allison, profesor la Harvard Kennedy School, susține că această dinamică merită să fie reamintită atunci când se ia în considerare efectul pe care alegerile prezidențiale americane din 2024 îl au deja asupra deciziilor țărilor din întreaga lume. Liderii încep acum să se conștientizeze că, peste un an, fostul președinte american Donald Trump ar putea reveni efectiv la Casa Albă.

◾ În consecință, unele guverne aliate SUA iau din ce în ce mai mult în considerare în relația lor cu Statele Unite ceea ce ar putea deveni cunoscut sub numele de „Trump put” - adică amânarea deciziilor în speranța că vor putea negocia înțelegeri mai bune cu Washingtonul peste un an, deoarece Trump va stabili efectiv un prag minim pentru cât de rău pot merge lucrurile pentru ei. Alții, dimpotrivă, încep să caute moduri de a face față, în cazul în care revenirea lui Trump le va lăsa probabil opțiuni mai proaste de a acționa.

◾ Calculele lui Vladimir Putin în războiul său împotriva Ucrainei oferă un exemplu viu al acestei situații. În ultimele luni, pe măsură ce a apărut un impas pe front, au crescut speculațiile cu privire la disponibilitatea lui Putin de a pune capăt războiului printr-o eventuală negociere mediată de Trump. Având șanse mari ca, peste un an, Trump să ofere condiții mult mai avantajoase pentru Rusia decât orice ar oferi președintele american Joe Biden sau pe care Zelenski ar fi de acord astăzi să le accepte, Putin va aștepta.

◾ Aliații Ucrainei în Europa, în schimb, trebuie să ia în considerare o revenire a lui Trump. Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de sfârșitul celui de-al doilea an, imaginile zilnice cu distrugeri și morți cauzate de atacurile aeriene rusești și obuzele de artilerie au răsturnat iluziile europene de a trăi într-o lume în care războiul a devenit învechit. În mod previzibil, acest lucru a condus la o renaștere a entuziasmului pentru NATO și coloana vertebrală a acesteia: angajamentul SUA de a veni în apărarea oricărui aliat care este atacat, conform articolului 5.

◾ Dar, pe măsură ce sondajele arată că Trump îl învinge pe Biden, există o teamă tot mai mare în Europa. Germanii, în special, își amintesc concluzia Angelei Merkel din întâlnirile sale dureroase cu Trump: „Trebuie să luptăm pentru viitorul nostru singuri”.

◾ Trump nu este singurul lider american care se întreabă de ce o comunitate europeană care are o populație de trei ori mai mare decât cea a Rusiei și un PIB de peste nouă ori mai mare decât a acesteia trebuie să continue să depindă de Washington pentru a o apăra.

Trump vrea o „reevaluare fundamentală a scopului și a misiunii NATO”

◾ Într-un interviu adesea citat cu redactorul-șef al publicației The Atlantic, Jeffrey Goldberg, în 2016, președintele american Barack Obama i-a mustrat pe europeni, despre care a spus că nu au obligații. Dar Trump a mers mai departe. Potrivit lui John Bolton, care era pe atunci consilier de securitate națională al lui Trump, Trump a spus: „Mă doare-n cot de NATO” în timpul unei întâlniri din 2019, în care a vorbit serios despre retragerea totală a SUA din alianță.

◾ În parte, amenințările lui Trump au fost o stratagemă de negociere pentru a forța statele europene să își respecte angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru propria apărare.

◾ După doi ani de încercări de a-l convinge pe Trump cu privire la importanța alianțelor Statelor Unite, secretarul Apărării James Mattis a ajuns la concluzia că diferențele sale cu președintele erau atât de profunde încât nu mai putea servi, poziție pe care a explicat-o cu sinceritate în scrisoarea de demisie din 2018. Astăzi, site-ul de campanie al lui Trump solicită „reevaluarea fundamentală a scopului și a misiunii NATO”. Atunci când se gândesc câte tancuri sau obuze de artilerie să trimită în Ucraina, unii europeni se opresc acum să se întrebe dacă ar putea avea nevoie de aceste arme pentru propria apărare în cazul în care Trump ar fi ales în noiembrie.

◾ Așteptările generate de un nou mandat al lui Trump a fost, de asemenea, evidențiate la finalul aului trecut, în timpul summitului COP28 privind schimbările climatice de la Dubai. Din punct de vedere istoric, acordurile COP cu privire la ceea ce vor face guvernele pentru a aborda provocarea climatică au fost mari în ceea ce privește aspirațiile și mici în ceea ce privește performanța. Dar COP28 s-a întins și mai mult în fantezie, anunțând ceea ce a numit un acord istoric de tranziție de la combustibilii fosili.

◾ În realitate, semnatarii fac exact contrariul. Marii producători și consumatori de petrol, gaze și cărbune își sporesc în prezent utilizarea combustibililor fosili, nu o reduc. Mai mult, aceștia fac investiții pentru a continua să facă acest lucru cât mai departe în viitor. Cel mai mare producător de petrol din lume, Statele Unite, și-a mărit producția anual în ultimul deceniu și a stabilit un nou record de producție în 2023.

◾ Al treilea mare emițător de gaze cu efect de seră, India, își sărbătorește propria creștere economică, determinată de un program energetic național a cărui piesă centrală este cărbunele. Acest combustibil fosil reprezintă trei sferturi din producția de energie primară a Indiei.

◾ China este producătorul numărul unu atât de energie regenerabilă „verde”, cât și de cărbune poluant „negru”. Astfel, deși China a instalat în 2023 mai multe panouri solare decât au instalat Statele Unite în ultimele cinci decenii, în prezent construiește de șase ori mai multe centrale pe cărbune decât restul lumii la un loc.

Măsurile de combatere a schimbărilor climatice, în pericol dacă Trump se întoarce la Casa Albă

◾ Astfel, deși la COP28 au existat multe promisiuni privind obiectivele pentru 2030 și pentru anii următori, încercările de a determina guvernele să ia măsuri costisitoare și ireversibile au fost respinse. Liderii știu că, dacă Trump se întoarce și își urmărește promisiunea din campanie de a fora și mai mult după petrol, astfel de acțiuni vor fi inutile.

◾ De asemenea, un al doilea mandat Trump promite o nouă ordine comercială mondială. În prima sa zi de mandat în 2017, Trump s-a retras din acordul comercial Parteneriatul Trans-Pacific. În săptămânile care au urmat, s-au încheiat discuțiile pentru crearea unui echivalent european, precum și alte acorduri de liber schimb.

◾ Folosind autoritatea unilaterală pe care secțiunea 301 din Legea comerțului din 1974 o conferă executivului, Trump a impus tarife vamale de 25% pentru importuri chinezești în valoare de 300 de miliarde de dolari, tarife pe care Biden le-a menținut în mare parte.

◾ După cum a explicat negociatorul comercial al administrației Trump, Robert Lighthizer, pe care campania Trump l-a identificat ca fiind principalul său consilier pe aceste probleme, în cartea sa recent publicată, No Trade Is Free, un al doilea mandat Trump ar fi mult mai îndrăzneț în ceea ce privește politicile comerciale. Adică va aduce și mai multă dezordine. Trump promite să impună un tarif universal de 10% la importurile din toate țările și să se alinieze țărilor care percep tarife mai mari pentru produsele americane, promițând „ochi pentru ochi, tarif pentru tarif”.

◾ Pactul de cooperare cu țările din Asia-Pacific negociat de administrația Biden - Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate - va fi, spune Trump, „anulat în prima zi”.

Trump și dezordinea comercială globală

◾ Pentru Lighthizer, China este „adversarul letal” care va fi ținta centrală a măsurilor comerciale protecționiste ale SUA. Începând cu revocarea statutului de „relații comerciale normale permanente” acordat Chinei în 2000 înainte de aderarea la Organizația Mondială a Comerțului, obiectivul lui Trump va fi „eliminarea dependenței de China în toate domeniile critice”, inclusiv în domeniul electronic, al oțelului și al produselor farmaceutice.

◾ Întrucât comerțul este un motor major al creșterii economice globale, majoritatea liderilor consideră aproape de neconceput posibilitatea ca inițiativele americane să prăbușească în esență ordinea comercială bazată pe reguli. Dar unii dintre consilierii lor explorează acum scenarii de viitor în care Statele Unite ar putea avea mai mult succes în decuplarea de ordinea comercială globală decât în a-i forța pe alții să se decupleze de China.

◾ Liberalizarea comerțului a fost un pilon al unui proces mai amplu de globalizare, care a dus, de asemenea, la o circulație mai liberă a persoanelor în întreaga lume.

◾ Trump a anunțat că, în prima zi a noii sale administrații, primul său act va fi „închiderea frontierei”. În prezent, în fiecare zi, peste 10.000 de cetățeni străini intră în Statele Unite dinspre Mexic.

◾ În ciuda eforturilor administrației Biden, Congresul SUA a refuzat să autorizeze continuarea asistenței economice pentru Israel și Ucraina fără schimbări majore care să încetinească semnificativ această migrație în masă din America Centrală și din alte părți.

◾ În campania electorală, Trump face din eșecul lui Biden de a securiza frontierele americane o problemă majoră. El și-a anunțat propriile planuri de a scoate milioane de „străini ilegali” din SUA în ceea ce el numește „cea mai mare operațiune de deportare internă din istoria Americii”.

◾ Din punct de vedere istoric, au existat epoci în care diferențele dintre democrați și republicani pe probleme majore de politică externă erau extrem de modeste. Ultimul deceniu, însă, nu este unul dintre ele.

◾ De la negocierile privind clima sau comerțul ori sprijinul NATO pentru Ucraina până la încercările de a-l convinge pe Putin să renunțe la războiul său, pe președintele chinez Xi Jinping sau pe prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman să acționeze autoritar, președintele Biden și echipa sa de politică externă se văd din ce în ce mai lipsii de autoritate, deoarece omologii lor pun în balanță promisiunile sau amenințările Washingtonului cu probabilitatea că vor avea de-a face cu un guvern foarte diferit peste un an.

◾ Prin urmare, 2024 promite să fie un an periculos, în timp ce țările din întreaga lume urmăresc politica americană cu o combinație de neîncredere, fascinație, groază și speranță. Iar multe guverne știu că din acest show politic se va alege nu doar următorul președinte al Statelor Unite, ci și pe cel mai important lider al lumii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    "... Trump face din eșecul lui Biden de a securiza frontierele americane o problemă majoră."
    Și nu e??
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Statele Unite și Federația Rusă (pentru că este o federație) sunt state unitare, chiar și din punct de vedere al limbii. EU nu este un stat, așa cum s-a încercat la început, prin propunerea unei Constituții europene. Nu există nici măcare o limbă unificatoare. E mai mult o comunitate de interese economice.

    Problema e mult mai simplă: trăim din nou o epocă a imperiilor. Ne sudăm ca imperiu sau murim. Vom fi călcați în picioare, ca niște iepuri rătăciți printr-o turmă de bizoni. Avem nevoie de o Constituție, de o armată, de o economie unitară. Prin anii 70 a fost propusă chiar o limbă artificială pentru Europa (esperanto).
    Ne place sau nu, e pe viață și pe moarte, iar când va începe războiul vom înțelege și de ce. Unele lucruri sunt dureroase și necesare. Europa ca stat - la fel ca America sau Rusia - nu place oricui. Nu-mi place nici mie, dar prefer situația decât să văd ruine în jurul meu.
    • Like 0
  • IraM check icon
    Articol facut cu foarfeca din presa de stanga NAmericana. Tipic: totul despre Trump e negru, manipulare clasica.
    De exemplu chestia cu Rambo e edificatoare. Cineva undeva a facut o poza comica si voi o luati de buna.
    Trump are 92 acuzatii federale si statale. 92 !!!!! Toate facute de AGs pusi de democrati. Americanii simt ca e razbunare si incercare sa il scoata din cursa. Miscare tipica nedemocratica a stangii. Si in consecinta il sustin si mai abitir.
    Iar stanga spumega.
    Europa e speriata, va trebui sa inceapa sa isi plateasca propriile facturi si sa devina responsabila! Horror!
    • Like 1


Îți recomandăm

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ana Maria Bălan

În facultate, am avut o colegă mai mare pe care mereu am admirat-o: super deșteaptă, implicată, genul de persoană pe care ai dori-o în echipa ta de medici. Am revăzut-o în primul ei an de rezidențiat: epuizată, dezumanizată, cinică. (Foto: Ana Maria Bălan/ Facebook)

Citește mai mult