Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Istoric: Există similarități între anul 2024 și anul 1907. Cu această creștere bazată pe consum, am lăsat producătorul român în urmă

Protestul fermierilor

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Între anul 2024 și anul 1907, în care avea loc răscoala țăranilor români, există asemănări în ceea ce privește contextul social, crede istoricul Adrian Cioroianu. Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, el a vorbit despre protestele fermierilor români. 

„În opinia mea, protestele sunt cu totul și cu totul justificate, din simplul motiv că, neavând o politică economică agricolă la nivel național, eu nu știu ce i-a ținut pe acești oameni până acuma în afara nemulțumirii afișate, pentru că nemulțumiri găsești oriunde te-ai duce (...) 1907 a avut cauze reale, n-a fost fructul anarhismului rus, după cum acum cred că este o manifestare, la fel, bazată pe frustrări”. Întrebat dacă găsește similarități între 1907 și 2024, Cioroianu a răspuns: „Absolut, era una dintre cele mai bune perioade din istoria statului român, statul român își dezvoltase pătura de mijloc. Apropo, în vremea lui Carol I se dezvoltase aria urbană foarte mult, a fost lăsat satul român în urmă.

Mă tem că și noi acum, cu această creștere bazată pe consum, am lăsat totuși producătorul român în urmă”. Potrivit lui Cioroianu, o altă similitudine cu anul 1907 ar fi incapacitatea clasei politice de a negocia cu protestatarii. „Și atunci, ca și acum, clasa politică spunea: N-avem cum negocia, ca să nu sunt educați. Dacă nu reușește preotul să-i liniștească, noi nu o să reușim. Așa că punem armata pe ei și a fost pusă armata. Acum nu mai este cazul, din fericire, evident, deși se dau niște amenzi usturătoare, după cum am văzut în ultimele zile. Acuma mai depinde, că nici toți acești protestatari nu sunt niște îngerași, legea trebuie respectată, să ne înțelegem. Eu sunt de acord cu nemulțumirea lor, dar formele de protest pot fi discutate”, a spus Cioroianu

Una dintre problemele comune atunci și acum  este neîncrederea în stat. „Ce știu din istoria noastră modernă este că trecerea, ascunderea sub preș a unor probleme va izbucni, la un moment dat, cu o forță mult mai mare. Așa a fost atunci, așa poate fi și acum. Și vă dau simptomul principal, apropo, cred că principala problemă, fundamental problemă a statului român astăzi este neîncrederea populației în autorități. Un stat nu poate funcționa dacă nu există acest această relație, de, cum să spun, de reciprocitate în încredere”, a afirmat istoricul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult