Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Istoric: Există similarități între anul 2024 și anul 1907. Cu această creștere bazată pe consum, am lăsat producătorul român în urmă

Protestul fermierilor

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Între anul 2024 și anul 1907, în care avea loc răscoala țăranilor români, există asemănări în ceea ce privește contextul social, crede istoricul Adrian Cioroianu. Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, el a vorbit despre protestele fermierilor români. 

„În opinia mea, protestele sunt cu totul și cu totul justificate, din simplul motiv că, neavând o politică economică agricolă la nivel național, eu nu știu ce i-a ținut pe acești oameni până acuma în afara nemulțumirii afișate, pentru că nemulțumiri găsești oriunde te-ai duce (...) 1907 a avut cauze reale, n-a fost fructul anarhismului rus, după cum acum cred că este o manifestare, la fel, bazată pe frustrări”. Întrebat dacă găsește similarități între 1907 și 2024, Cioroianu a răspuns: „Absolut, era una dintre cele mai bune perioade din istoria statului român, statul român își dezvoltase pătura de mijloc. Apropo, în vremea lui Carol I se dezvoltase aria urbană foarte mult, a fost lăsat satul român în urmă.

Mă tem că și noi acum, cu această creștere bazată pe consum, am lăsat totuși producătorul român în urmă”. Potrivit lui Cioroianu, o altă similitudine cu anul 1907 ar fi incapacitatea clasei politice de a negocia cu protestatarii. „Și atunci, ca și acum, clasa politică spunea: N-avem cum negocia, ca să nu sunt educați. Dacă nu reușește preotul să-i liniștească, noi nu o să reușim. Așa că punem armata pe ei și a fost pusă armata. Acum nu mai este cazul, din fericire, evident, deși se dau niște amenzi usturătoare, după cum am văzut în ultimele zile. Acuma mai depinde, că nici toți acești protestatari nu sunt niște îngerași, legea trebuie respectată, să ne înțelegem. Eu sunt de acord cu nemulțumirea lor, dar formele de protest pot fi discutate”, a spus Cioroianu

Una dintre problemele comune atunci și acum  este neîncrederea în stat. „Ce știu din istoria noastră modernă este că trecerea, ascunderea sub preș a unor probleme va izbucni, la un moment dat, cu o forță mult mai mare. Așa a fost atunci, așa poate fi și acum. Și vă dau simptomul principal, apropo, cred că principala problemă, fundamental problemă a statului român astăzi este neîncrederea populației în autorități. Un stat nu poate funcționa dacă nu există acest această relație, de, cum să spun, de reciprocitate în încredere”, a afirmat istoricul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult