Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

#JeNeSuisPasColtescu: România și rasismul profund

Coltescu

Foto captura YouTube

Periodic, România are ocazia să-și vadă imaginea în oglinzi în care nu îi place ce vede. Și atunci, în loc să profite de ocazie și să înțeleagă propria-i problemă și să o corecteze, România preferă să spargă oglinda și să uite repede amintirea reflexiei neplăcute.

La fel se întâmplă acum cu scandalul din jurul arbitrului UEFA, Sebastian Colțescu. Deși un astfel de scandal ar fi o excelentă ocazie de a analiza dacă nu cumva în România chiar există un rasism profund, care trebuie corectat, presa și Internetul românesc s-au umplut de luări de poziție de susținere a arbitrului, toate demonstrând fără excepție că majoritatea nici măcar nu înțeleg gravitatea rasismului.

Antropologul Radu Umbreș explică pe larg că există o diferență între rasialism, adică simpla constatare emprică a diferențelor între rase și rasism, adică ideea că o rasă este inferioară alteia. Numai că rasismul izvorăște direct din rasialism. Primul pas spre rasism este să admiți că există rase. Altfel rasismul nu există, pentru că nu are fundament.

Societățile care s-au confruntat grav cu problemele rasismului au înțeles această nuanță și de aici au introdus în educație evitarea referinței la rasă. Pentru că altfel, de la a-i spune unui fotbalist “ăla negru” și până la o galerie întreagă care să arunce cu banane în sportivii de culoare, ori mai rău, la escaledarea spre o nouă extremă dreapta rasistă și xenofobă, nu sunt decât câțiva pași.

Holocaustul nu s-ar fi întâmplat dacă nu fi existat cultura populară europeană veche de secole, cum că evreii sunt inferiori și religia lor este o aberație. Holocaustul a fost precedat de secole de discriminare, mult înaintea apariției naziștilor germani. Aceștia din urmă doar au făcut ultimul pas extrem.

Suprimarea referinței la rasă în societate nu este “political corectness”, ci este un management al riscului naturii umane. Cultura tribală și ierahizarea a tot ce ne înconjoară este în natura noastră. De la rasialism la rasism e doar un pas, pe care mulți îl fac fără să-și dea seama, ori nici nu-și dau seama că l-au făcut demult.

Riscul discriminării rasiale este mult prea mare și cu consecințe prea grave în istoria umanității pentru a fi lăsat la latitudinea fiecărui individ. Aceasta este problema fundamentală a rasismului, pe care societățile civilizate sunt obligate să o rezolve.

A fost Colțescu rasist când a spus “ăla negru”? Cel mai probabil da, pentru că spre deosebire de oamenii de rând, în calitatea sa de arbitru internațional UEFA a trecut prin numeroase cursuri în care a fost educat cum să evite referințele rasiale, cum să identifice rasismul pe teren și în tribună și cum să îl combată prompt și fără echivoc. Sunt genul de cursuri de pregătire care în occident se fac anual, până când devin automatisme. Faptul că într-o situație de presiune, în pofida pregătirii profesionale, reflexul său a fost unul rasial, denotă în fapt un rasism profund. Dar asta numai Sebastian Colțescu o știe.

Mulți au luat în derâdere scandalul, mascând în ceea ce ei consideră “umor fin” o crasă ignoranță și o lipsă de înțelegere a problemei, care este referința la rasă, nu la folosirea cuvintelor românești din familia “negru”.


Dar din păcate acest stil de a duce în derizoriu temele grave și de a acoperi rasismul cu “glumițe” nu este noutate în România. În vara lui 2019, când Simona Halep câștiga Wimbledonul după un superb meci în fața Serenei Williams, o atletă de excepție, în loc ca Internetul românesc să-și exprime admirația la adresa adversarei Simonei, aflată încă în topul tenisului mondial la cei 37 de ani ai săi de atunci, el s-a umplut de același gen de miștouri cu fundament rasist.

În cazul lui Colțescu, mulți au încercat să-i ia apărarea, căutând tot felul de argumentații. Numai că respectivele argumentații nu fac decât să arate și mai mult stridența rasismului profund din România. Și să le luăm pe rând:

1. O festă a limbii române, așa cum, între mulți alții, a explicat de exemplu pe larg Liviu Avram. Pierre Webo ar fi confundat “negru” din română cu “nègre” din franceză.

Genul acesta de argumentație induce ideea complet eronată că este corect să identifici oamenii după rasă, contează în schimb doar să o faci cu cuvântul corect. Nimic mai fals!

Problema este identificarea după rasă, indiferent cu ce cuvânt.

Există numeroase moduri de a identifica un om, fără să ai nevoie să te referi la rasa lui. E absurd să sugerezi că dacă toți oamenii de pe teren au aceeași culoare a pielii, atunci nu mai pot fi identificați.

În cazul lui Pierre Webo, indetificarea putea fi orice de la “cel cu glugă”, “al treilea din dreapta” sau “cel care strigă”, până la a face câțiva pași până în fața lui Webo și a spune “El”, așa cum de altfel fac frecvent arbitrii, atunci când vor să fie foarte clar cui îi adresează o sancțiune. Orice în afară de a face o referință la rasă.

2. Reacția lui Sebastian Colțescu ar fi pornit de la faptul că Webo i-ar fi numit țigani pe arbitrii români. “Arbitrii aștia țigani fac greșeli” ar fi spus Webo pe marginea terenului, lucru auzit de Sebastian Colțescu.

Aceasta este în primul rând dovada rasismului profund al lui Colțescu. Căci de ce altceva ar fi cineva jignit că este numit țigan, în afară de faptul că îi consideră pe țigani inferiori și îl jignește asocierea cu ei? Iar aceasta este rasism prin definiție. Dacă nu i-ar fi considerat inferiori pe țigani, Colțescu ar fi considerat spusele lui Webo cel mult o confuzie. Dacă Webo ar fi spus “arbitrii aștia nemți fac greșeli”, Colțescu n-ar fi avut nici o reacție.

Pe de altă parte, sigur că în contextul dat, remarca lui Webo, dacă este adevărată, este la fel de rasistă ca și reacția lui Colțescu. O astfel de referință este clar cu tentă peiorativă, ceea ce o face direct rasistă. Este greu de crezut că Webo trăia cu impresia că echipa de arbitrii este formată din rromi, ceea ce oricum în contextul dat nu avea nici o relevanță. Arbitrii nu sunt mai buni sau mai răi în funcție de etnie.

Iar aceasta arată că da, surpriză, rasismul este o tară a tuturor oamenilor, de toate culorile pielii, nu doar a celor cu pielea albă. Toți oamenii tind să-i discrimineze rasial pe cei din jur dacă societatea nu intervine, inclusiv în cele mai civilizate țări. De exemplu, în urmă cu trei ani, un studiu arăta că în Japonia unul din trei străini este discriminat.

Dacă Webo a spus într-adevăr “arbitrii aștia țigani”, atunci el trebuie și merită să fie sancționat cu aceeași fermitate, pentru că orice formă de rasism trebuie combătută.

Aceasta însă nu exclude și nu scuză neprofesionalismul lui Colțescu, care din postura de oficial chemat să corecteze derapajele, nu să le amplifice, a răspuns unui rasism al unui jucător cu alte două: primul când s-a simțit jignit că este numit țigan și al doilea când de supărare, s-a referit la Webo drept “ăla negru”.

3. Și ei ne fac țigani. Acesta este leitmotivul victimizării din mai multe postări pe Facebook, sub hashtagul #jesuiscoltescu, fiecare cu mii de like-uri și zeci de mii de share.

Toți cei care susțin această postare cad în capcana în care a căzut și Colțescu și admit că în fapt sunt ei înșiși rasiști (îi consideră pe țigani inferiori), acesta fiind singurul motiv pentru care se pot simți jigniți de apelativul “țigan”.

Însă aceste postări conțin și o fractură logică. În toate cazurile invocate, românii sunt numiți drept ceva ce majoritatea nu sunt. Aceasta este cel mult o confuzie, care devine rasism doar când ambele părți îi admit rasismul și-i dau valoare de jignire.

Ori fix asta ar face UEFA dacă ar reacționa. Ar admite oficial că “țigan” e o jignire, deci că a fi țigan este un lucru rău. Cu alte cuvinte, dacă ar reacționa, UEFA ar consfinți oficial rasismul subteran anti-țigănesc din cultura europeană, pe care Europa, inclusiv prin UEFA, se străduie din greu să îl combată.

În schimb în cazul lui Pierre Webo referința a fost peiorativă la ceva ce el chiar este, respectiv un om de culoare. Cele două situații nu sunt deloc comparabile.

4. Cum altfel l-ai identifica pe băiatul alb din imagine, decât după culoare?

În primul rând după nume, dacă îl știi. Dacă nu, atunci poți spune “băiatul cu elastic alb la șort”, ori “al șaptelea de la stânga din rândul de sus”. Ori, dacă vrei neapărat o identificare facilă, atunci poți spune simplu “băiatul blond”.

Diferența esențială între “băiatul blond” și “băiatul alb” este că în istorie nu au existat discriminări, torturi și execuții în masă bazate pe culoarea părului, dar au existat din plin cele bazate pe culoarea pielii, indiferent care a fost ea.

Faptul că identificarea după culoarea pielii este facilă nu este un argument pentru a ignora pericolul identificării după rasă, care trebuie evitată cu orice preț.

5. Barack Obama a fost frecvent numit drept “primul președinte de culoare al SUA”.

Corect, aceasta este o referință directă la rasa lui Barack Obama, dar este o referință pozitivă de excepție, cu rol de simbol. Este un mesaj direct spre cultura populară că SUA face eforturi din greu să se desprindă de trecutul rasist și că, în lumea de astăzi, cei care în urmă cu doar 60 de ani erau considerați prin lege ca fiind o rasă inferioară, astăzi pot accede chiar și în cea mai înaltă funcție din stat, aceea de Președinte.

Așa cum poate și în România se va spune cândva cu mândrie “Primul Președinte rrom al României”. Numai că în condițiile în care în România de astăzi este acceptat ca trivial faptul că “țigan” este o jignire, nu o etnie de oameni egali cu restul românilor, sigur că un asemenea gând le-ar da fiori multora și i-ar face să se întrebe șocați: “adică să ne conducă țiganii ?!” Și abia aici atingem rasismul profund din cultura și educația românească.

Sunt lucruri pe care nu le găsești în media main stream, dar pe care le găsești atât de omniprezente în viața de zi cu zi, încât ele nici nu se mai remarcă.

  • “Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te ia” li se spunea copiilor până nu demult, probabil multora chiar și astăzi.
  • Ai ratat la limită un obiectiv? “Te-ai înecat ca țiganul la mal!” Aceasta o referință de un rasism înfiorător, la o cruntă pedeasă prin înecare a robilor rromi care fugeau de la stăpân
  • Un politician hoț sau corupt? Ascultă ce spun cunoscuții și necunoscuții despre el și mai devreme sau mai târziu cineva îți va spune despre respectivul că “este sigur-sigur țigan”. Știe el. A vorbit cu cineva care i-a spus “din sursă sigură”. “Mă-sa e țigancă din Colentina. Nu l-ai văzut cum arată ?!”
  • Români cu alba-neagra în Grădinile Trocadero la Paris sau pe Podul Westminster la Londra? “Țigani sigur, nu i-ai văzut?!”
  • Cineva și-a zugrăvit casa pastelat? “O țigănie” vor spune mulți.
  • Români care fură în occident? “Țigani care ne fac numele de râs”, pentru că “românii nu fură”

Până chiar și Academia Română, înaltul for al limbii române, care deocamdată se mulțumește doar să constate limba română, nu să o modelze, ne spune prin cel mai recent Dicționar Excplicativ al Limbii Române din 2016:

ȚIGĂNÍE ~i f. 1) Mahala locuită de țigani. 2) fig. Gălăgie mare. 3) peior. Comportare care denotă lipsă de politețe, de tact. 4) v. ȚIGĂNIME. [G.-D. țigăniei] /țigan + suf. ~ie

Așadar Academia Română ne comunică trei sensuri asociate fără echivoc cu entnia țiganilor, toate cu conotații negative, căci nici mahala, nici gălăgie, nici lipsa de politețe nu înseamnă ceva bun. Și toate acestea ne sunt comunicate de la cel mai înalt for al culturii și educației românești.

Îți recomandăm

De la talpa țării, unde cel mai crunt lucru pe care i-l poate poate face un tânăr român propriei familii este să se căsătoarescă cu o țigancă, trecând prin cei altfel culți și educați share-uitori de hashtag și jigniți de apelativul “țigan” și până la Acedemia Română, rasismul și discriminarea sunt omiprezente în cotidianul românesc. Și sunt profunde.

Și nu doar că extrem de puțini încearcă să le corecteze, dar cei mai mulți nici nu își dau seama că există o problemă. Trăiesc cu impresia că lucruri precum locurile garantate în școli și licee pentru minoritatea rromă sunt o nemeritată discriminare pozitivă, fără să înțeleagă că de fapt respectivele locuri sunt aproape inutile, atunci când colegii lor, elevii români, sunt educați de acasă să-i considere inferiori și să îi marginalizeze pe romi.

Nu-i deci deloc de mirare că remarca rasistă a lui Colțescu le pare naturală și firească celor care astăzi îi iau apărarea, neînțelegând problema. Căci la fel procedează și gândesc fiecare dintre ei în viața de zi cu zi: “Țiganului îi zici țigan, negrului îi zici negru, cum altfel să le zici?”

Și înțeleg perfect izvorul acestei gândiri. În anii ’80 ai copilăriei mele, Universitatea București deținea câteva apartamente în blocurile de pe Bulevardul Tineretului. În ele locuiau temporar “străinii”, așa cum le ziceam atunci tuturor celor care nu erau români și cu care știam că nu avem voie să vorbim, căci așa era regimul ceaușist. Erau studenți și profesori la Universitatea București, altfel valoroși pentru regimul comunist, căci erau aducători de valută, aflată la mare preț în acei ani.

S-a întâmplat ca unii dintre “străinii” respectivi să fie de culoare, cel mai probabil din Africa (nu, nu e o presupunere rasistă). Faptul că îi vedeam ocazional primprejurul blocului și că pentru noi ei erau o curiozitate, ne-a făcut să-i transformăm în reper geografic al cartierului: “la bloc la negri”. Devenise un reper natural, atât între copii, cât și între adulți. Desigur, am fi putut spune “la blocul A4” sau “în față la trecerea de pietoni”. Ori în multe alte feluri. Dar identificarea după o curiozitate era mult mai facilă.

Nici o secundă nu mi-a trecut prin mintea de copil gândul că dacă ei ar fi aflat, s-ar fi simțit jigniți. Au trecut mulți ani până am înțeles cum astfel de rasisme se ascund în mintea noastră încă de mici copii, fără să ne dăm seama și le purtăm cu noi în viață, trăind cu impresia că sunt normale. Nu, nu sunt!

Rasismul și xenofobia profundă din România (căci cele două merg mână în mână) răbufnesc ocazional, așa cum a fost la Ditrău în Ianuarie 2020, atunci când la brutăria din comună au fost angajați doi Sri Lankezi, cu pielea închisă la culoare. Într-o furibundă răscoală rasistă, oamenii din Ditrău s-au ridicat împotriva brutarului și a celor doi Sri Lankezi, argumentul multora fiind că “de ce să pună ăștia mâna pe pâinea noastră ?”. Statul român, profund impotent și incompetent, a fost incapabil să restaureze ordinea, să-i condamne pe rasiști și să le protejeze locurile de muncă legale ale celor doi Sri Lankezi, care au trebuit relocați în posturi unde nu puneau mâna pe pâine.

Deși scandalul de la Ditrău a relevat aceeași problemă gravă a rasismului profund din cultura populară românească, scandalul a fost repede uitat și lucrurile au rămas neschimbate. Acum însă scandalul nu mai este într-o comună uitată în munți, la 350km de București, în ținutul sărac al Harghitei, ci la cel mai înalt nivel de reprezentare oficială a sportului românesc în Europa.

Este timpul ca România să admită că are o problemă și să încerce să o rezolve. Negaționismul și atitudinea defensivă nu vor aduce nimic bun, ci doar vor face loc următoarei răbunfniri rasiste de și mai mare anvergură.

#JeNeSuisPasColtescu

Artiol publicat si pe blogul autorului

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eeee, se pare ca UEFA a recunoscut : Ala cu gura mare era negru. Nea Crăciun să-și ia jucăriile și sa plece spre casa lui, la o consfătuire cu CTP.
    • Like 0
  • Există subvarietăți genetice la oameni. Le putem zice rase cu argumente științifice solide. S-au făcut deja teste genetice la milioane de oameni și s-au făcut studii.

    Identificarea unui om după anumite trăsături fizice (biologice) nu e rasism. Rasism este discriminare socială pe baza acelorași caracteristici. A spune că identificarea respectivă este rasism înseamnă a expedia fenomenul de rasism în derizoriu.

    • Like 0
  • Felicitari, domnule Craciun, pentru acest articol excelent, argumentat riguros si plin de compasiune. Cu cat aceste discursuri anti-rasiste devin mai vizibile, cu atat este mai incomod pentru oamenii cu diferite niveluri de privilegiu sa le accepte – chiar pentru ca aceasta acceptare presupune o examinare amanuntita si perfect sincera a circumstantelor proprii. Vedem ca acest exercitiu este mai mult decat dificil in tarile care au avut imperii si care continua sa exercite o hegemonie culturala, sau economica, sau politica la nivel global. Locuitorii tarilor care au avut o experienta fragmentata a imperiului sau care s-au situat des in umbra, sau sub amenintarea, unui imperiu, se vor debarasa de aceasta amintire traumatizanta si vor sustine sus si tare ca rasismul si suprematia alba sunt probleme care nu se aplica poporului lor, popor deja traumatizat de-a lungul istoriei (inclusiv in present) de pericolul subjugarii. Toti tinem cu dintii de ce avem pentru ca ni se tot zice ca altcineva va veni si ne v-a lua painea de la gura, cand de fact o fractiune din populatia lumii detine aproape toate resursele. Daca e sa rezolvam ceva, daca e sa salvam planeta pe care o ocupam fara gratie, ne trebuie compasiune, colaborare, empatie, si o recunoastere a umanitatii fiecaruia, in tara noastra si in lume, indiferent de nivelul de melanina, indiferent de cultura si religie, indiferent de alegeri si opinii. Umanitatea unui om nu este negociabila. Cand ti se spune ca esti diferit, ca esti inferior, in fiecare moment al zilei, in fiecare zi, violenta asta (chiar daca numai a limbajului) te erodeaza, putin cate putin dar sigur. Ne trebuie egalitate si justitie, ne trebuie recunoasterea si aplicarea riguroasa a drepturilor omului. Ne trebuie respect pentru oameni si pentru mediul inconjurator. Trump a cazut; noi miscari de drepturi civile se dezvolta peste tot in lume, dar si extrema dreapta continua sa se imprastie ca un virus. Si noi ca romani avem o datorie sa ne auto-examinam, cum ati facut si dumneavoastra in articolul acesta, si sa incepem sa intelegem cum putem sa contracaram atitudinile rasiste si discriminatorii pe care le-am mostenit. Nu am ales sa le mostenim, dar putem sa alegem sa ne debarasam de ele.
    • Like 1
    • @ Irina Popescu
      Mda.... Doamna Irina se considera rasista, si are un discurs in aces sens. Succes in aceasta directie.
      Pe de alta parte, articolul lui asta, Craciun, e un articol care se vrea definitiv. El este Dumnezeu pa Pamint, asta e. Nu conteaza ca greseste grosolan in toate elucubratiile. Poate de aaceea doamna Irina il aplauda?
      • Like 1
  • Autorul prinde muste iarna si fluturi toamna ! Ar fi bine sa se documenteze înainte sa vorbesca despre subiect : "îi consideră pe țigani inferiori, acesta fiind singurul motiv pentru care se pot simți jigniți de apelativul “țigan”. Tigan vine din greaca si ESTE LA BAZA UN TERMEN PEIORATIV prin care grecii desemnau "paria" societatii: athinganein, (tradus: "a nu se atinge"). Iar cei vizati se simteau ofensati, pe buna dreptate. De aceea s-a propus termenul de "rom"/"rrom" care în limba romanes înseamna "om" si care este neutru pentru ei, fara conotatie peiorativa ca "tigan". E ca si cum ne-ar spune unii noua "vlahi" când noi ne spuneam "români". Ce sa faca Academia Româna când TIGAN ESTE TERMEN PEIORATIV, DAT DE ALTE ETNII ROMILOR SI CREAT ANUME PENTRU A FI PEIORATIV ? (CEEA CE "NEGRU" NU ESTE IN LIMBA ROMANA. AICI SA VEDEM DACA VA FI CORECTA COMISIA)...
    • Like 1
  • corne check icon
    domnule analist, ai impuscat doi iepuri dintr-un foc: si pe contributors.ro, si aici. felicitari, monser, maine te latesti si pe NYT?
    pacat ca intre timp s-au impacat si pupat partile, sebi a zis de ala ca e baiat bun, ala a zis de sebi ca nu e nicidecum rasist, colegul lu ala, tot ...senegalez, care a jucat in romania, a afirmat ca romania nu e o tara rasista, el nu a avut niciodata probleme, ba chiar ca "e tara mea". acum raman motoretele mobra, cum esti si matale, distins autor, adevarat dispozitiv de calcat in strachini, sa se mai ambaleze o vreme; chiar daca au ramas fara sosea sub roti, le-a mai ramas gaz in rezervoare.
    a, sa nu uit: comentariul meu de "dincolo" puncta asupra faptului ca faci din coltescu o emblema a rasismului national. ca - TOTAL PE LANGA chestiune, o atitudine rasista fata de minoritatea tiganeasca de la noi din tara ar putea fi subiectul unei incriminari, pot fi de acord. dar daca tot ai incercat sa fii "exhaustiv" , cum de nu te-a deranjat si afirmatia oficialului turc in acel context? faptul ca "romanii (nu vreun "ala" din romania) la mine in tara sunt tigani...", pusa in balanta cu "tipul ala negru" ti se pare a suna ca un sonet?
    • Like 5
    • @ corne
      Autorul articolului este un om mic (marunt) care se adauga si el corului de oameni corecti politic. Nu-l duce mintea sa inteleaga ca daca-i este rusine ca este alb, atunci ar trebui sa se vopseasca in negru. Nu mai este nimic de adaugat.
      • Like 3
  • felicitari pt articol
    • Like 1
  • Ba chiar exista mai multe rase. Sunten diferiti si asta este minunat. Poate arbitrul ar fi putut alege alt mod de a-l identifica pe acel domn, dar in cazul tau nu sunt dubii: esti cel care abereaza.
    • Like 1
  • Autorul articolului derapeaza periculos. Logica lui sufera teribil:
    - o data ne spune ca folosind ''tigan'' esti rasist, a doua oara ne spune ca UEFA nu ar trebui sa ia in considerare cuvintul''tigan'' folosit de Webo, pentru ca astfel ar recunoaste ca are conotatii negative. Amice, esti timpit.
    - Obama, primul presedinte de culoare... Pai parca era ''the first black president'', ceea ce nu este acelasi lucru. Iar faptul ca ar fi un exemplu pozitiv e numai o prezumtie a autorului. Iar daca este un exemplu pozitiv, atunci este rasism, pentru ca presupune ca toti ceilalti negri nu sint buni.
    - de ce apelativul 'negru'' este rasist? Poate este rasist in alta parte, dar nu la noi. Intreaba-i matale pe americani, englezi, francezi, portughezi si altii cit au furat si cit I-au chinuit pe altii. Om avea noi probleme, da' asta nu este a noastra.
    - Primul pas spre rasism este sa admiti ca exista rase. Ia uite acilea :
    https://www.studocu.com/in/document/fakir-mohan-university/corporate-law/lecture-notes/how-many-major-races-are-there-in-the-world/5880168/view
    - trebuie sa fii cel putin imbecil sa il identifie pe acel copil dupa coloarea de la siret.
    - chestier cea mai tare este ca nu mai poti numi oamenii dupa culoarea pielii. De ce? Ti-e rusine ca esti alb?
    Asa ca ar trebui sa nu mai incercam sa importam ceea ce gindesc altii, si sa ne ocupam de ale noastre. Iar autorul ar trebui sa munceasca pe santier, nu sa faca pe Alba ca Zapada.

    • Like 6
  • Delia MC Delia MC check icon
    "Suprimarea referinței la rasă în societate nu este “political corectness”, ci este un management al riscului naturii umane" asta mi s-a părut corect.
    DAR aceste grupuri mari umane denumite rase au anumite caracteristici: de impregnare a pielii cu melanină, diferențe fiziologice, enzimatice, de reactivitate, etc. Suntem construiți diferit, cum să ignorăm asta? Și cum ar trebui să ne exprimăm, poate nu în societate ci în mediile științifice, medicale, când spunem de exemplu că rasa albă are altă toleranță la alcool, că la cea galbenă intoleranța la lactoză e mult mai frecventă? Rasele umane există. Dacă pornim de la ideea că nu există rase superioare și inferioare, că toate au calități incontestabile dar există diferențe, dacă folosim cuvinte în sens descriptiv si nu peiorativ, dacă respectăm sensibilități ce au în spate zeci de ani de discriminare nu cred că e greșit. Cuvântul folosit de dl Colțescu pe acel teren e o gafă dar între români nu ar fi fost. A manevra gândirea cu ajutorul limbajului e similar cu nou-vorba orwelliană. Singura regulă e să nu jignești, să ai respect față de om și față de regulile din alte părți. Restul e exagerare.
    • Like 2
  • Excelent articolul, felicitări pentru curaj și argumentație. Total de acord, rasismul la noi e adânc înrădăcinat în tradiții. Argumentele celor care nu recunosc acest lucru sunt puerile dar se remarcă prin agresivitate.
    • Like 4
    • @ Nucu Morar
      Serios??? Pai, poate ne spuneti (matale si autorul) la ce se refera ''Mai incearca o data""? Se refera la rasa lu' aia barosana? Sau la faptul ca tot incearca, da' nu mai cistiga? Se pare ca acest Nucu Morar e un 'yes man' pentru CTP si gasca lui.
      • Like 2
    • @ Nucu Morar
      Au sarit colegii "autori" in ajutor :)))
      • Like 2
    • @ Nucu Morar
      Ce argumete a dat autorul? Intra deja in penibil. Ca daca admiti ca exista rase deja esti pe drumul pierzaniei. Asta iti pare argument . Ca a avut un accident rasist intr-un sat din Romania asta inseamna imediat ca TOTI romanii sunt rasisti? Ca o poza comica , care din intamplare, are si o afro-americana inseamna automat rasism. Daca era Sharapova in locul lui Serena mai era rasism? O dai rau in absurd. O duci treaba cu rasismul la extrem. Pai hai sa o ducem la extrem. Iti iubesti tara? Da . Pai restul de ce nu le iubesti ? Nu merita? Inseamna ca esti rasist. Esti homosexual? Nu . De ce ? Ai ceva cu homosexuali? Esti homofob. Eu zic sa isi vada de IT , si sa nu intre in filozofii , ca nu se pricepe. De la mine are o bila .... neagra.
      • Like 1
    • @ Nucu Morar
      Parerist check icon
      Valabilitatea unei argumentării nu depinde de valoarea (inclusiv morala) a concluziei. Cu alte cuvinte un raționament nu-i bun sau prost dacă suntem de acord cu concluzia, ci dacă e bazat pe logica e solida.
      În al doilea rand, afirmați ca toți romanii sunt rasiști. Și ca toți care pun la îndoială logica din articolul asta sunt agresivi. Asta nu denota decât propriile prejudecăți și generalizări păguboase, la fel de păguboase ca și cele ale celor care sunt realmente rasisti, și aceeași incapacitate de a purta un dialog argumentat. Faceți cu alte cuvinte același greșeli pe care le fac rasiștii adevărați.
      • Like 1


Îți recomandăm

tortdebezea

Înainte să-și deschidă laboratorul, Simona a lucrat în corporație și făcea torturi din pasiune pentru prieteni și pentru micile evenimente din familie. Dar treptat, lucrurile au evoluat, și a început să tatoneze ideea pentru a vedea în ce măsură există o piață pentru această pasiune. Și pentru că exista, a identificat și o nișă pe care să o testeze.

Citește mai mult

Ștefan Chelimîndră

„A fost o perioadă chiar foarte grea, nu aveam cu ce să mă îmbrac, nu aveam cum să mă spal, n-aveam unde să mă spăl. Am fost nevoit să merg la școală cu pantofii bătrâni ai bunicii vitrege”. (Foto: Ștefan Constantin Facebook)

Citește mai mult

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult