Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Jocul cu focul

Guvernul Cîțu - 3 februarie

Foto: Gov.ro

Fix acum doi ani spuneam că, indiferent de culoarea politică, “Următorul guvern va fi unul de sacrificiu”. Și următorul guvern a venit în noiembrie 2019, iar predicția mea s-a adeverit. Prim-ministrul din acea perioada nu mai este prim-ministru astăzi, iar miniștrii sunt și ei astăzi cu totul alții decât cei din acel guvern.

Dar trebuie sa recunosc că, deși rezultatul a fost cel anticipat, motivul a fost cu totul altul decât cel preconizat. Și asta nu este lipsit de importanță. Scenariul meu fusese cel conform căruia reformele economice și ajustările fiscale vor fi cele care vor săpa la temelia popularității guvernamentale. În realitate, pandemia a fost cea care a făcut ca guvernul din acea vreme să ia decizii nepopulare și uneori neinspirate, motiv pentru care sprijinul public a scăzut simțitor.

Paradoxul este că, de fapt, pandemia a creat un context favorabil întârzierii reformelor de care România avea nevoie după excesele anilor 2017-2019. Pentru că pandemia a făcut ca UE, instituțiile financiare multilaterale și agențiile de rating să fie mult mai tolerante în ce privește deficitele bugetare foarte mari, care în vremuri de “pace” ar fi fost considerate a fi total inacceptabile. Iar o astfel de abordare, mult mai permisivă, a fost esențiale pentru România, deoarece, asa cum o analiză din cursdeguvernare.ro remarca, doar 45% din deficitul bugetar record al României din 2020 a fost cauzat de pandemie.

Fără existența pandemiei, rating-ul Romaniei nu avea nicio șansă să fie conservat în categoria recomandată investițiilor, fără operarea unor corecții fiscale dureroase și nepopulare. Însă pandemia a făcut ca deficitul bugetar, deja mare în perioada pre-pandemie, să fie "mascat" mai ușor într-un deficit și mai mare. Prețul plătit a fost însă un pachet de susținere a economiei semnificativ mai modest decât al majorității statelor europene. O bună parte din gloanțe fuseseră deja trasese în aer când eram toți sănătoși…

Însă momentul adevărului nu a fost decât amânat. Deoarece “doar cand mareea e joasă se vede cine a înotat dezbrăcat” ca să-l cităm pe Warren Buffett. Iar “mareea pandemiei” va trece, după cum va dispărea și rațiunea păstrării unor deficite mari. În concluzie, anul 2020 este imperios necesar să fie anul consolidării fiscale, anul scăderii deficitului bugetar. Este ceea ce agențiile de rating așteaptă, este o condiție importantă pentru a păstra sustenabilitatea finanțelor publice.

Vorbim de o ajustare majoră echivalentă a 2,5% din PIB. Adică, cu alte cuvinte, diferența cu care cheltuielile depășesc veniturile trebuie să scadă cu aproximativ 5 miliarde de euro. Așa cum remarca analistul economic Constantin Rudnitchi "guvernul Cîtu trebuie să realizeze cea mai drastică reducere a deficitului bugetar din istoria postbelică".

Un astfel de demers va fi nepopular în primul rând în rândurile celor care sunt plătiți din bani publici: fie ca angajați, fie ca pensionari. Excesele vor trebui sa fie curmate. Din acest motiv, teoretic, actualul guvern ar trebui să își folosească tot capitalul de sprijin cu care și-a început mandatul pentru a duce la îndeplinire dezideratul reformelor economice.

Problema este ca acest capital este pe cale sa fie epuizat prin lupte de uzură interne. Dacă fiecare va avea ca obiectiv pierderea de popularitate a celorlalți, rezultatul final va fi ca tot guvernul, întreaga coaliție, va fi în pierdere de popularitate. Nu va exista niciun învingător, ci doar perdanți. Și asta fără nicio mișcare importantă legată de reforma economică. Iar problema este că aici vorbim de un joc de sumă nulă. Cu capitalul de încredere va fi erodat din motive nelegate de măsuri economice, cu atât va rămâne mai putin pentru reforma economica.

România are o nevoie disperată de reformă economică, care nu doar să reechilibreze economia, dar care să o lanseze spre direcțiile câștigătoare ale revoluției tehnologice care este deja în plină desfășurare. Pentru asta este nevoie un guvern profesionist și puternic, care să-și înțeleagă adevăratele priorități. În lipsa acestui deziderat, fie reformele vor fi oprite din lipsa de sprijin public, ceea ce ne-ar duce într-o criză economică, fie guvernul va continua neabătut, ceea ce l-ar transforma într-un guvern de sacrificiu.

Un sacrificiu care ar putea fi evitat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Defeating the purpose" o expresie care spune totul, reforma mult asteptata si de care este nevoie, despre care se tot bate apa in piua si de care nimeni nu are curajul sa se atinga versus scopul guvernantilor alesi. Reforma dureroasa si necesara cu incepere de "ieri" va duce inevitabil la scaderea popularitatii guvernantilor actuali si la pierderea puterii multravnite de toti. De ce s-ar deranja cineva sa renunte la perinile de puf si cozonac ca sa sa schimbe, ce?Toata populatia din Romania stie si vede care sant problemele toata lumea le discuta cu patos mediatic toti au idei si ar face ceva, dupa care, urmeaza....nimic. Bolnavii ard in continuare in spitale, cainii vagabonzi mai devoreaza pe cate un nefericit, copile necoapte isi gasesc un sfarsit nefiresc cu telefonul in mana si in legatura live cu mereu aceeasi politie, bugetarii primesc sporuri de "fidelitate" electorala, pensiile speciale sant un tabu al tiflei data populatiei in corpore, iar pruncii inca ne-nascuti se hranesc in continure prin cordonul omblical din pantecele mamei, ticsit de fumul ars al plasticelor de tot felul.
    • Like 1
  • Azi s-a confirmat că nu contează doctrinele economice și politice , la noi contează frăția șmecherilor. Vă aduceți aminte de domnul Cîțu când ieșea cu noi în piața Victoriei pentru abrogarea ordonanței 13 ? Ce vremuri, sau de Rareș Bogdan când zbiera live în emisiune că vor tăia pensiile speciale din prima zi ? De USR nu mai vorbesc , ce principii fluturau pe social media "fără pensii speciale , fără penali în administrație și parlament și 300 de parlamentari " evident astea erau pentru prostit proștii. Acum toți au bătut palma cu sistemul pentru perpetuarea privilegiilor. Austeritatea e pentru săraci nu pentru șmecheri credeți că procurorul ăla comunist cu 77.000 de lei pensii speciale cumulate de la ministerul public ,securitate și penitenciar sau Dorneanu cu 4 pensii speciale plus salariu de la stat de 22.000 de lei lunar aveau nevoie de tichete de vacanță? Ei își fac vacanțele în Maldive și Tenerife nu la Amara sau Techirghiol ca prostimea. Dacă șmecherii de pe vremea împușcatului aveau magazine speciale iar voi stăteați ca proștii la coadă toată noaptea , acum cu moneda convertibilă și-au făcut pensii și salarii speciale să poată vizita lumea , era singurul lucru pe care nu-l puteau face în comunism. Așa că stați liniștiți la locurile voastre vorba împușcatului criza e pentru proști nu pentru șmecheri. Tot amărâții vor suporta tăierile de sporuri și anularea tichetelor de vacanță doar nu credeați că sacrificiile încep cu ei. În rest sfatul meu pentru tineri emigrați cât mai puteți , s-ar putea să vă taie și asta , deja în UK au crescut taxele de viză. Bătrânii săraci vor muri de inimă rea cu pensii de 1000 de lei iar tinerii vor emigra unde vor vedea cu ochii și ei vor ține cu dinții de privilegii atât cât va exista un sigur privat care poate fi jumulit, ală va suporta toate pensiile speciale. Cei din HORECA cred că își blesteamă zilele acum după un an de stat pe dreapta. Cel mai tare a fost azi Orban "Nu se mai dau tichete de vacanță că s-au dat anul trecut " e ca și cum ai cere salariul pe anul ăsta și nu se mai dă că s-a dat anul trecut ce nu înțelegeți că trebuie să munciți mai pe gratis anul ăsta pentru ca Orban să nu renunțe la camarila bugetofagă din jurul lui? Cât de retardați ne cred ei. Specialii au rămas la locul lor , la fel și sinecuriștii de partid , doar voi proștilor rămâne să plătiți costurile crizei și asta o spune Orban care n-a lucrat o zi în privat și când nu a intrat în parlament a avut niște venituri neclare prinse într-o declarație de tot râsul. De asemenea la închisoare au intrat doar protestatarii , ați mai auzit de Cazan sau de Cucoș ceva ? nu cred, se pregătesc de pensii speciale cumulate asta așa ca să vă mai săturați de ieșit în stradă pentru principii. Cred că deja mulți au început să-l regrete pe Dragnea, care era cel mai detestat politician atunci. V-a trecut supărarea nu ?
    • Like 1
  • Povestea cu guvernul de sacrificiu e fumata rau, inca de prin anii 90. Veniti baieti cu ceva mai nou! In spatele fiecarui guvern de sacrificiu stau jupanii care isi aranjeaza ploile, iar in fata fiecarui guvern de sacrificiu stau cei multi care platesc consumatia. Politician de sacrificiu ar putea fi o profesie de nomenclator, oferind astfel onorabilitate persoanelor care fara a avea vreo calificare "se sacrifica" pentru binele etern al prostilor platitori!
    • Like 1
  • Ce guvern de sacrificiu ? Cu acest guvern de incompetenți puși pe distrugere, toată țara a ajuns deja ”o țară de sacrificiu” !
    • Like 0
    • @ Ion Filip
      Pe ce distrugere ziceti ca e pus guvernul? Dati asa, acolo, o vorba, dar nu precizati nimic. Se vede ca doar va repeziti sa barfiti. Dati detalii! Eu nu cred ca guvernul acesta e pus pe distrus. Numai reaua vointa a celor care stau si dau cu dintii in el e pusa pe distrus! Avem nevoie de SOLIDARITATE, nu sa ne dam cu totii destepti dand cu pietre !!!
      • Like 0
    • @ Adriana Negruti
      Lasa-l in pace ca ii fan Dragnea. Nu ii de ajuns unde am ajuns ca tara din cauza PSD . Mai vrea mai jos sa ajungem.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro