Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
La sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc, luni, 7 noiembrie 2022, o întâlnire a ministrului Lucian Bode cu alți oficiali din minister, inclusiv din Arhivele Naționale ale României (ANR), dar și din Arhivele Diplomatice, Biblioteca Națională, institute și centre de cercetare, cu istorici etc. S-a încercat rezolvarea unei probleme create chiar de structurile MAI în urmă cu aproape șase luni. Este vorba de interzicerea accesului la documentele clasificate – create în secolul XX de diverse regimuri politice, de la cele liberale, până la cele dictatoriale și totalitare –, deținute în depozitele Arhivelor Naționale și care fuseseră accesibile din 2007 încoace.
Pe site-ul MAI a apărut un comunicat din care aflăm că ministerul, cu structurile sale componente, inclusiv ANR, ar avea un mare interes să soluționeze problema în discuție „democratic și transparent”.
Atât de transparent a fost totul, încât cei prezenți la întâlnire au aflat, în majoritate, abia la sfârșitul întâlnirii că există un proiect de hotărâre de guvern privind declasificarea „unor informații clasificate” aflate în documentele din Fondul Arhivistic Naționale și deținute de ANR.
Netransparent a fost și modul în care au fost selectați participanții la întâlnirea prezidată de ministrul de Interne. Remarc că nu a fost nici măcar un istoric din afara Bucureștiului, de la vreo facultate de istorie, de la vreun institut de cercetare sau muzeu, adică acolo unde se produce cunoașterea istorică. Niciun istoric de la Iași nu a fost invitat la acea ședință, niciunul de la Cluj-Napoca, niciunul de la Craiova, niciunul de la Timișoara, niciunul de la Sibiu, niciunul de la Constanța, niciunul de la Suceava, niciunul de la Târgu Mureș, niciunul de la Târgoviște, niciunul de la Galați, niciunul de la Alba Iulia, niciunul de la Oradea.
După cum tot la nefăcute se încadrează și faptul că nu au fost invitați nici arhiviști fără funcție de conducere din structurile județene ale ANR. Aceasta este o dovadă suplimentară de superbie, de gândire centralistă și de miopie. Desigur, în ignorarea celor din „provincie” a contat și faptul că tocmai de acolo au pornit criticile la adresa neregulilor legate de gestionarea arhivelor deținute sau supervizate de structurile de informații, abuzurile Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din MAI, pretenția acestei structuri că știe ce ar trebui să facă arhiviștii și ce ar trebui să cerceteze istoricii.
Hotărârea de guvern ar urma să devină oficială în următoarele două săptămâni, potrivit purtătorilor de vorbe. Ar fi vorba de documente – doar cele cu marcajele secret de serviciu, secret și strict secret, nu și cele cu SSID (strict secret de importanță deosebită) – create până în 1972 sau până în 1989 (nu e prea clară limita temporală). În orice caz, documentele de după această dată, spre exemplu cele privind revoluția/evenimentele din decembrie 1989, mineriadele din 1990 și 1991, par să fie bine protejate. Nu cumva să știm cum a fost cu preluarea și gestionarea puterii de către „emanații” postdecembriști.
Pare destul de clar că aveam de-a face cu un joc de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice. În acest joc s-au implicat MAI și structurile sale, dar și câțiva entuziaști care au avut o revelație în legătură cu bunele intenții ale instituțiilor de forță și/sau ale celor controlate de cele dintâi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.