La 30 de ani de la Revoluție, protest pentru apă caldă și căldură: bucureștenii vin cu ligheanele în fața biroului Gabrielei Firea

În decembrie `89 aveam 11 luni. Nu am amintiri din comunism, dar încă nu pot să uit gerul pe care l-am îndurat ani de zile când eram mică. Părinţii mei au încercat tot ce se putea încerca la vremea respectivă ca să ne încălzească pe mine şi pe sora mea mai mică.

Am avut o sobă cu gaz în interiorul apartamentului. Uneori, scotea fum atât de rău, încât mă ustura gâtul şi nu puteam să respir. Am avut aeroterme care huruiau în noapte, radiatoare la ale căror tuburi incandescente priveam hipnotizată şi calorifere electrice care uscau aerul atât de tare, încât mă trezeam cu buzele cojite. La un moment dat, am avut şi nişte panouri electrice care generau o coajă de căldură în apropierea lor, dar, dacă te duceai în colţul opus al camerei, scoteai abur pe gură. 

Întotdeauna aveam doar două camere încălzite – dormitorul nostru şi cel al părinţilor mei. Când venea iarna, sufrageria noastră era precum barurile de pe malul mării. Se închidea şi urma a fi redeschisă doar atunci când venea iarăşi sezonul cald. Cu bucătăria era ok, părinţii mei se trezeau înaintea noastră şi dădeau drumul la aragaz ca să o încălzească până ne trezeam noi. Cele mai rele, însă, erau holurile şi baia. Înainte să ies din camera mea, îmi puneam o geacă de fâş pe mine, dar, chiar şi aşa, aerul îngheţat mă izbea din plin.

Vezi dacă n-ai vrut să ne mutăm la Bucureşti? Acolo au căldură iarna, arunca mama cu obidă către tata atunci când se enerva.

Între timp, ai mei, ca cei mai mulţi locuitori din Giurgiu, şi-au instalat centrală termică. Ironia sorţii face că eu locuiesc la Bucureşti acum şi mă gândesc serios că va trebui să îmi petrec iarna la Giurgiu dacă nu vreau să îngheţ în casă.

„Sistemul este aproape de colaps. Acestea sunt semnele pre-colapsului”– Ciprian Ciucu, consilier PMB

Problemele sistemului de termoficare din Bucureşti sunt mult mai mari decât îşi poate imagina oricine. Discutăm despre posibilitatea foarte reală ca, în scurt timp, să avem un Bucureşti îngheţat şi în beznă totală.

Ca să înţelegeţi, aşa arată în acest moment Bucureştiul în interior.

Aşa arată la exterior.

„Au devenit ciur, la propriu. Sunt ruginite şi în multe locuri mi s-a spus că a dispărut întreaga conductă, a rămas calcarul. Pur şi simplu, nu mai există fierul. Pierderile sunt enorme. Eu am primit informaţii din RADET că se pierd pe oră 2000 de tone de apă caldă. Asta înseamnă o cascadă”, afirmă consilierul PMB Ciprian Ciucu.

Aşa cum explică Ciprian Ciucu, există două probleme majore ale sistemului de termoficare din Bucureşti. Prima este o problemă structurală. În anii 60, când a fost proiectat sistemul, scopul său era să alimenteze cu apă caldă, atât locuitorii oraşului, cât şi industriile în jurul Bucureştiului. De aceea, el a fost gândit astfel încât să producă la o capacitate foarte mare, iar ţevile au fost proiectate pe măsură. Cu timpul, însă, industria din jurul Bucureştiului a dispărut, dar ţevile au rămas. Rezultatul este că, pentru a asigura un minim de presiune, e nevoie să fie pompată foarte multă apă. Şi aşa ajungem la cea de-a doua problemă – vechimea sistemului.

„Sistemul de termoficare din Bucureşti şi-a depăşit de două, trei ori durata de viaţă”, afirmă Ciprian Ciucu. 

Ţevile care ar fi trebuit să fie schimbate acum zeci de ani, încă alimentează 78% din populaţia Bucureştiului. În acest moment, aşa cum explică Ciucu, suntem într-un cerc vicios. Pe de o parte, este nevoie de pomparea unor cantităţi enorme de apă caldă pentru a asigura presiunea. Pe de altă parte, ţevile sunt ciuruite şi, cu cât se pompează mai multă apă, cu atât pierderile sunt mai mari, iar riscul unul colaps total mai aproape de realitate.

De asemenea, mai există o problemă legată de capacitatea ELCEN-ului. Pe timpul verii, ELCEN-ul distribuie către RADET în jur de 100 de gigacalorii pe oră – apă caldă, tratată special pentru a fi cât mai puţin corozivă cu ţevile. La temperaturile actuale, Ciprian Ciucu estimează că ELCEN-ul furnizează 800 de gigacalorii pe oră, iar pe timpul iernii, la o temperatură de -4 grade Celsius, ELCEN-ul ar trebui să livreze în jur de 1200 de gigacalorii. Problema este că, în condiţiile pierderilor actuale, ELCEN-ul e nevoit să furnizeze 1500 de gigacalorii, ajungând aproape de capacitatea sa maximă de 1800 de gigacalorii.

„Lucrătorii din RADET mi-au spus că ELCEN nu ar avea capacitatea să producă acest agent termic la 1800. Ceea ce înseamnă că ar putea să vină cu apă netratată, iar asta ar afecta şi mai mult ţevile.”

Subvenţia, datoriile RADET şi lacul termal invizibil din Bucureşti

Mulţi dintre locuitorii Bucureştiului cred că datoriile RADET-ului sunt cauzate de rău-platnici şi că subvenţia acordată de Primărie RADET-ului este o măsură menită să ajute la confortul material la bucureştenilor. În realitate, lucrurile nu stau aşa. Conform cercetării făcute de reporterii de la „România, te iubesc!”, gradul de încasare de la consumatorii casnici este de 98%.

Iar, legat de subvenţie, Ciprian Ciucu explică faptul că această măsură a fost adoptată pe timpul lui Sorin Oprescu şi continuată de Gabriela Firea pentru a acoperi pierderile de apă din ţevile găurite.

„Subvenţia pe care o dă Primăria o dă tocmai ca să acopere aceste pierderi. Dar, în loc să dai subvenţie, mai bine retehnologizezi cu banii ăştia.”

Gabriel Dumitraşcu, fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie RADET, schimbat la începutul mandatului primarului Gabriela Firea, confirmă acest lucru.

„Am făcut calculul. Un miliard de euro, atât valorează apa fierbinte pierdută în subsolului Bucureştiului în ultimii 10 ani. Vedeţi de ce nu am făcut investiţii? Am încălzit pământul cu acest miliard de euro.”

În mod ironic, datoriile RADET-ului către ELCEN sunt, în acest moment, de 3.83 miliarde de lei, ceva mai mici decât 1 miliard de euro.

Conform lui Gabriel Dumitraşcu, acest volum de apă pierdut în 10 ani este echivalentul volumului de apă din lacul Herăstrău.

RADET-ul din timpul mandatului Gabrielei Firea – „Un cinism fabulos”

Ciprian Ciucu atrage atenţia asupra faptului că, în programul primarului Gabriela Firea, RADET-ul nu există. Mai mult, atunci când consilierii PMB au pus problema sistemului de termoficare din Bucureşti, Primarul General al Capitalei i-a ignorat sau i-a „luat la băşcălie”, conform spuselor lui Ciprian Ciucu.

„Fiecare primar s-a rugat, inclusiv Firea, să nu crape în timpul mandatului lui – un cinism fabulos. De ce? Dacă te apuci de astfel de investiţii ai două mari dezavantaje ca primar. Unu, nu-ţi mai rămân bani de târguri, festivaluri şi iepuraşi iar, doi, trebuie să sapi Bucureştiul. Dacă eşti responsabil, faci asta, ca să pui oraşul pe viitor pe nişte baze solide. Dacă eşti iresponsabil nu faci asta”, afirmă Ciprian Ciucu.

Conform consilierului PMB, pe lângă problemele majore ale sistemului de termoficare din Bucureşti, există şi problema politizării RADET-ului. Căpuşat, furat şi politizat, RADET-ul şi-a pierdut capacitatea, inginerii şi specialiştii, iar apropiaţii politicienilor care au fost puşi în funcţii de conducere l-au adus la faliment.

Din punctul de vedere al lui Ciprian Ciucu, Gabriela Firea ar fi trebuit să negocieze cu Guvernul un plan de reeşalonare a datoriilor. În schimb, ceea ce a făcut a fost să încerce să preia ELCEN, iar, ulterior, să declare insolvenţa RADET-ului, fără a se fi consultat, în prealabil, cu consilierii PMB.

Pe lângă neglijenţă şi cinism din partea Primăriei Capitalei, locuitorii Bucureştiului au parte acum şi de ascunderea adevărului, aşa cum explică Ciucu. Ca să înţelegem această tehnică, trebuie să ne uităm în spate la ceea ce s-a întâmplat cu autobuzele Otokar. Deoarece, deşi abia cumpărate, aceste autobuze se defectau constant, iar defecţiunea devenea cunoscută de toţi locuitorii Bucureştiului, s-a luat decizia ca din meniul autobuzelor să fie scoasă opţiunea de afişare a mesajului „Defect” de deasupra parbrizului.

„La RADET, acum, e fix aceeaşi tehnică pe care a aplicat-o la STB. Conform legii, ei ar trebui să anunţe pe site pierderile şi toate zonele cu avarii. Dar deja nu mai fac asta, nu mai dau aceste informaţii”, afirmă Ciprian Ciucu.

Un Bucureşti fără apă, căldură şi luminiţe de Crăciun

Sistemul de termoficare din Bucureşti este în pragul colapsului. În acest moment, peste 550.000 de apartamente sunt racordate la reţeaua de termoficare. Ce s-ar putea întâmpla dacă, în această iarnă, sistemul se va prăbuşi?

În momentul în care oamenii vor rămâne fără căldură, se vor orienta rapid către mijloace electrice de încălzire. Însă, conform unul calcul făcut de Tudor Roşca într-o postare de Facebook, pe baza documentelor furnizate pe site-urile transelectrica.ro, energobit.com şi e-nergia.ro, sistemul de electricitate va intra şi el în colaps.

Astfel, la o temperatură de -10 grade Celsius, pentru a supravieţui încălzind două camere, ar fi nevoie de un calorifer de 2 kW în fiecare cameră, adică 4 kW per apartament. Dacă 20% din cele 550.000 de apartamente s-ar încălzi astfel, am avea nevoie de 440.000 kW, ceea ce reprezintă 5% din consumul total de energie electrică în România. Liniile de electricitate care alimentează Bucureştiul au o putere de 440.000 kW, cam cât ar fi necesar doar pentru încălzirea a 20% din apartamentele din Bucureşti. Suprasolicitarea reţelei electrice va atrage după sine colapsul acesteia.

Acelaşi lucru îl spune şi consilierul Ciprian Ciucu.

„Dacă se prăbuşeşte sistemul de termoficare, îl va prăbuşi imediat şi pe celalat. Sună a distopie, dar e realitatea. Şi eu, şi alţii ca mine care înţelegem acest lucru, efectiv urlăm în pustiu de ceva timp.”

În momentul în care sistemul de electricitate se va prăbuşi, toţi bucureştenii vor rămâne fără încălzire, indiferent că aparţin sau nu de RADET.

Cu ligheanele la Primărie

Cea mai cruntă problema este că aceia care înţeleg gravitatea problemei nu au nicio putere de decizie. Atât consilierii PMB, cât şi angajaţii RADET şi ELCEN nu pot decât să strige îngroziţi în faţa biroului Primarului General, o încăpere ermetică unde nici măcar sunetul nu poate pătrunde. De acolo ies doar directive.

Joi, 5 decembrie, începând cu ora 8:30 dimineaţa, pe trotuarul din fata Primarei, va avea loc o mişcare a cetăţenilor. Aceştia vor veni cu ligheanele pe care le folosesc la spălat să îi arate Primarului General că situaţia a ajuns la punctul critic. Însă, la momentul actual, Primăria Bucureşti pare mai preocupată de încercarea de a bloca acest eveniment decât de a rezolva problemele sistemului de termoficare.

Marţi, 26 noiembrie, împreună cu Marian Rădună, co-organizatorul evenimentului, am transmis o notificare Primăriei prin care le aduceam la cunoştinţă că, pe data de 5 decembrie, pe trotuarul din fata Primăriei, va avea loc un flashmob, definit ca act cultural artistic. Conform articolului 3 din legea 60/1991, adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural artistice nu trebuie declarate în prealabil.

Marţi seara, la câteva ore după notificarea transmisă de noi, primarul Gabriela Firea a declarat că, începând din acea seară, nu vor mai exista probleme de întrerupere a agentului termic. Joi, 28 noiembrie, trei spitale din Bucureşti au rămas fără apă caldă şi căldură.

Întrucât promisiunea Gabrielei Firea a ţinut mai puţin de două zile, pe 29 noiembrie, am primit înştiinţare din partea viceprimarului Aurelian Bădulescu că notificarea noastră încalcă prevederile legii şi că documentul transmis de Primăria Capitalei nu reprezintă un act de autorizare în vederea desfăşurării activităţii.

Din fericire, conform legii reale, nu este nevoie de autorizaţie pentru un flashmob, iar cetăţenii României încă au acest drept de a se exprima în faţa Primăriei. Ca atare, evenimentul se va desfăşura conform planului anunţat pe pagina de Facebook.

Faptul că Primăria Bucureşti încearcă manipularea cetăţenilor şi blocarea dreptului la exprimare al acestora vorbeşte despre gravitatea problemei. Suntem în situaţia în care, la 30 de ani de la Revoluţie, locuitorii Capitalei sunt foarte aproape de o iarnă petrecută în beznă şi în frig. Iar acest colaps fără precedent nu va putea fi oprit dacă eforturile Primăriei se vor concentra pe cenzurarea cetăţenilor şi nu pe încercarea de remediere a situaţiei.

Riscăm ca, în această iarnă, Bucureştiul să devin un oraş-fantomă unde mai locuiesc, în condiţii inimaginabile, doar aceia care nu au unde să fugă de frig şi de întuneric. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp