Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

La calea ferată, tot timpul e de vină acarul Păun

Foto: Stirile Pro TV

Trei accidente feroviare la rând în Fetești. Ultimul: două trenuri de marfă, unul staționa și celălalt l-a lovit din spate. Mecanicul era beat. Trenurile s-au făcut terci. Nici nu apucaseră bine să refacă infrastructura cei de la linii, că iarăși au treabă. Oameni care-și primesc salariile cu întârziere și lucrează cu frica concedierii. Materialul rulant de cale ferată, locomotivele și vagoanele sunt foarte vechi iar oamenii inconștienți. Din fericire, nu a fost o catastrofă, nu au existat victime omenești, însă ne putem lesne imagina ce s-ar fi întâmplat dacă erau trenuri de călători.

Ce se întâmplă astăzi nu este o cauză, este un efect, efectul unui sistem de lucru și de management defectuos. De mai multă vreme se vorbește despre grupurile de interese din calea ferată, de familiile care căpușează sistemul, de jaful și dezinteresul pentru acest sector de activitate. Deja accidentele feroviare au devenit o rutină, și nu o întâmplare nefericită. Se întâmplă lucruri îngrijorătoare în sistem, multe accidente, acte de indisciplină, nu e prima oară când un mecanic de locomotivă conduce băut. Cu toate astea, toată lumea își menține pozițiile fără rușine. Nu există o explicație serioasă, cum nu există nicio viziune. Se dorește reformarea cailor ferate cu aceiași oameni învechiți în rele.

Accident CFR

Siguranța circulației, altădată un concept vital, a devenit o glumă proastă. Toată lumea se gândește doar la profit și nimeni nu e preocupat de securitatea în trafic. Am înțeles că ministrul Drulă a luat câteva măsuri în pripă, pompieristic. A suspendat licența de transport a unui operator feroviar și va organiza o ședință. Pe principiul pentru care a suspendat licența de transport a societății vinovate ar trebui să se suspende toate licențele de transport feroviar. Nu e cazul să-l căutăm acum pe acarul Păun, important este ce măsuri se iau în sistem.

AFER-ul este autoritatea însărcinată, printre altele, cu asigurarea respectării reglementărilor de siguranță a circulației. Despre cum s-a ocupat de această sarcina se vede cu ochiul liber, nu e nevoie de prea multe argumente. Tot acestă instituție permite introducerea în trafic a materialului rulant. Niciodată AFER-ul nu a luat o măsură în sensul întineririi parcului de locomotive și vagoane. A acceptat în trafic toate vechiturile, prelungindu-le viața până aproape de nemurire.

ARF-ul este o altă autoritate, de data asta, de reformă feroviară. Cu toate că în sarcina acestei instituții a revenit activitatea de investiții în materialul rulant nou, de la înființare, nu a făcut absolut nimic. Dacă e să ne luăm după „gura târgului”, această instituție este pur și simplu o frână în dezvoltarea activității feroviare din cauza faptului că, în loc să investească, a blocat totul. Încă de la preluarea mandatului, ministrul Drulă a spus că va desființa ARF-ul pe motiv de inactivitate. Nici până astăzi n-a făcut-o. Lumea zice că au căzut la pace.

Eu nu am să înghit baloane de săpun că mecanicul era beat și a fost o eroare umană și cu asta basta. E vorba de un întreg lanț de accidente, nu numai cele trei de la Fetești, e vorba de o boală cronică, nu de o simplă răceală. Tratamentul nu e o aspirina, pacientul trebuie operat sub anestezie. Trebuie intrat cu bisturiul adânc până se va extirpa tumoarea ce tinde să se generalizeze. Locomotive noi, vagoane noi, oameni noi, sânge proaspăt. Când vorbesc de oameni noi, mă refer evident la nivelul de conducere al căii ferate. O nouă viziune care să grăbească integrarea transportului feroviar din România în cel european la nivel tehnologic, înnoirea parcului de material rulant prin limitări drastice și prin încurajarea investițiilor.

Nu vă năpustiți asupra operatorilor privați înainte să vă uitați în ograda proprie, cum ați reglementat, cum ați verificat, ce ați investit.

Dacă după toată povestea asta o să rămânem doar cu acarul Păun, în speță mecanicul de locomotivă, atunci domnule ministru, eu unul, nu vă mai cred.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trebuie starpita mafia, cu femitate si fara mila, cu precadere cea a psd, eternul papusar direct sau din umbra. Jubileaza in prezent cand vede ce "succesuri" are pe linia subminarii actualel conduceri. Tot ce se intampla demonstreaza ca se lucreaza la compromiterea pnl ca, altadata, pnctd. Udmr, acesata eterna tarfa politica, usr o adunatura de mucosi capabili numai de santaj, crescuti in pepiniera psd. Vom asista la revenirea triumfala a psd la guvernare si compromiterea definitiva a pnl. Sa vedem atunci care vor fi "locurile" usr-lui, pe cel al udmr_lui il stim de 30 de ani, la dosul celui din frunte. Se vor inalta dejectiile tradatoare aur, vor reveni ponta,dragnea, poate si nastase, impreuna cu bandele lor de trantori borfasi. Vom demonstra intregii lumi ce inseamna" sa fii roman". Vai de noi! Batjocoriti de cei de afara si de nemernicile cozi de topor neaose.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult