Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

La ce să fii atent după anunțarea rezultatelor la alegerile europarlamentare. Sociologul Barbu Mateescu: În cazul în care sunt depășiți de opoziție, va exista o fugă de responsabilitate a celor aflați la putere

Alegeri europarlamentare și referendum

(Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu)

Atunci când actualii parlamentari PSD au intrat în legislativ, partidul lor obținuse în alegeri un scor de 46%. Ce se va întâmpla dacă PSD va obține un scor mai mic la scrutinul de duminică? „Se poate întâmpla ca mulți oameni din PSD să observe că, dacă partidul repetă scorul de la europarlamentare și la parlamentarele din 2020, ei nu mai intră. Și asta va duce la multe mutări și deplasări, aici este și rolul Pro-România, scorul Pro-România va fi important”, a declarat sociologul Barbu Mateescu pentru Republica, într-un interviu acordat înaintea votului de duminică


Într-o analiză publicată pe blogul său, Sociollogica, Mateescu vorbea, în urmă cu câteva zile, despre o serie de elemente care trebuie observate după publicarea rezultatelor. Între ele, comparația dintre scorul obținut de PSD împreună cu ALDE și scorul total obținut de PNL, Alianța 2020 USR-PLUS și PMP. 

Aici stă de fapt cheia evaluării guvernării, iar scrutinul poate să arate că guvernarea nu se mai bucură de același capital de încredere. „Va exista o fugă din partea celor aflați la putere de responsabilitate în cazul în care sunt depășiți de opoziție și se va juca un joc de-a aruncatul pisicii pentru că au fost totuși trei guverne. PSD poate să blameze ALDE, ALDE poate să blameze PSD, aici va fi un plan de comunicare. Gândiți-vă la scenariul că PSD+ALDE termină la 7-8 procente în urma PNL+USR-PLUS. Nimeni de la PSD nu o să vrea nici măcar să se gândească la asta. Mulți dintre ei n-or să-și dea seama și cei care or să își dea seama vor vorbi despre absolut orice, despre referendum, în cazul în care pică, despre faptul că PSD a luat locul 1, tot felul de lucruri. Numai nu despre faptul că guvernarea nu mai are același capital de încredere. Va fi o luptă a discursului, sunt tot felul de unghiuri din care poți prezenta lucrurile astfel încât să pară că sunt ok”, a explicat Barbu Mateescu pentru Republica.

Un alt element important este raportul scorurilor PSD-PNL, în contextul în care PSD domină clar în teritoriu PNL atât ca număr de primari, cât mai ales ca număr de președinți de consilii județene. În această campanie însă, subliniază Barbu Mateescu, „Carmen Avram a fost la fel de irelevantă pe cât a fost Rareș Bogdan de relevant. PNL a recuperat din dezavantajul teritorial printr-o victorie în bătălia vedetelor”.

De ce este important cum vor vota oamenii cu vârste între 45 și 59 de ani

Un alt aspect care ar merita analizat după alegeri este în opinia sa scorul obținut de PSD în Moldova, unde opoziția ar putea câștiga ascendent în urma valului recent de emoție negativă provocat de PSD în rândurile celor nemulțumiți de actuala putere.

„De asemenea vor fi niște bătălii interesante pe niște categorii de vârstă: 18-19 și 30-44 de ani, acolo se luptă PNL cu USR-PLUS. Un lucru de studiat vor fi oamenii cu vârsta între 45 și 59 de ani. De ce? Acolo sunt decrețeii și oamenii născuți imediat după decret, până în '72-'73, când au fost valuri mari de natalitate. Oamenii ăștia or să fie pensionarii de peste câțiva ani și este important cum votează ei, cum se poziționează ei, dacă sunt o generație care va fi la fel de fană PSD ca și actuala sau mai puțin fană PSD. Asta poate schimba scena foarte, foarte mult”, explică sociologul. 

Alegerile europarlamentare sunt mai puțin importante, de regulă, în opinia electoratului. Însă, la acest scrutin. există șansa ca anumite partide să obțină un număr mai mare de voturi la alegerile europene decât la precedentele alegeri europarlamentare. 

„E foarte interesant dacă obții mai multe voturi la europarlamentare decât la parlamentare și aici ar putea fi situația opoziției. Ar însemna că este un electorat care a fost atât de interesat de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani încât vine la vot chiar și dacă scrutinul este unul cu o încărcătură ceva mai mică”, crede Barbu Mateescu.

Indiferent de rezultatele anunțate de sondajele de opinie, există șanse mari să existe surprize în urma votului. „Măsura cea mai mare de adevar pe care o dau sondajele este cu niște electorate destul de mari ale PSD și PNL și un electorat mai mic, dar foarte mobilizat al USR-PLUS. Și, dacă mai băgați peste asta un val de emoție în ziua votului, veți vedea că putem să ajungem la aproape orice fel de rezultat. Sondajul este o unealtă cu o utilitate destul de limitată - în sine, noțiunea de sondaj de opinie, așa cum a fost gândit el în anii 30 ai secolului trecut. Asta nu înseamnă că sondajele trebuie aruncate la gunoi, însă sunt destul de multe ocazii în care ele încep să nu mai prindă chiar ceea ce urmează să se întâmple și, de aceea, au o utilitate un pic mică atunci când vine vorba de alegeri extrem de emoționale. Au o utilitate ceva mai mare când e vorba de cercetări comerciale atunci când nu sunt încărcate cu emoție”, mai spune Barbu Mateescu,

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult