Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

La Evaluarea Națională acum verificăm cât dresaj și ce reflexe pavloviene, tocilărești au construit profii la clasă și la meditații

evaluarea nationala 2020 - Octav Ganea

 Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Aș da elevului de 14 ani, la Examenul Național de Limbă și literatură cerințe de genul:

- să corecteze un text cu greșeli de exprimare larg răspândite în limbă;

- să facă deducții și alegeri justificate pe marginea a cel puțin 5 texte scurte din stiluri funcționale distincte: un fragment literar, un articol, o ofertă de vacanță, o rețetă culinară, un text cu instrucțiuni de asamblare a unei jucării, un text științific din manualul lor de Biologie/Chimie/Fizică etc.

- să introducă 5 neologisme într-un text lacunar;

- să formuleze o cerere, o scrisoare, un anunț;

- să argumenteze într-un eseu structurat un punct de vedere dat - pro și contra, cu exemple concrete;

- să rearanjeze logic și cronologic enunțurile unui text dezorganizat;

- să justifice alegerile unor personaje în textele studiate;

- să rezume un mesaj/ fragment audiat;

Etc.

Adică exerciții pentru verificarea gândirii în limba română.

Noi acum verificăm cât dresaj și ce reflexe pavloviene, tocilărești au construit profii la clasă și la meditații.

Doamne-ferește să se schimbe modul în care evaluăm! Am vedea apoi, cu ochiul liber, cât analfabetism funcțional, câtă învățare degeaba avem - și alea făcute cu stres și importanță!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Mulţi confundă limba cu literatura. Limba, gramatica şi comunicarea nu sunt acelaşi lucru. Gramatica e o necesitate, literatura - ca şi muzica sau pictura - sunt arte. Inţial, literatura a fost artă în reforma lui Spiru Haret, dar comuniştii au scos-o din aria esteticului şi au transformat-o în armă de propagandă (cu concursul unor scriitori bine înfipţi în partid).
    După 89, literatura nu s-a întors la catedra de arte, împreună cu surorile ei, muzica şi artele plastice.
    Probabil că va reveni.
    Interesant este că propunerea din articol include 99% gramatică/comunicare, 1% literatură.
    Până la urmă literatura va zbura din examene, lucru foarte normal, din moment ce nici surorile ei nu figurează ca materii de examen.

    Nu veţi găsi comentariu Eminescu, Enescu şi Brâncuşi, deşi cei trei fac parte din ACEEAŞI ARIE, cea a artei.

    Culmea e că nici nu ne dăm seama de acest lucru, ceea ce e cu mult mai grav. În sistemele normale există ARTS AND LITERATURE, însemnând că un curent ca avangarda e studiat în toate ariile artei, ceea ce îl face înţeles mai bine. Dar noi nu suntem un sistem de învăţământ normal.
    Vestea bună e că începem să ne normalizăm. Deocamdată suntem în faza de cristalizare a conceptelor. Comunismul ne-a lovit în moalele capului, noi acum ne dezmeticim. O să dureze şi o să coste câteva generaţii, dar suntem pe drumul cel bun.
    • Like 0
    • @ Valentin
      "Mulţi confundă limba cu literatura." - materia se cheama limba SI literatura romana. Nu vad care ar fi confuzia. Unii ii spun "romana" pe scurt, dar e destul de clar despre ce e vorba.
      "Până la urmă literatura va zbura din examene" - de unde rezulta asta? Pana acum nu s-a emis un document in acest sens. Si de ce ar trebui sa zboare, ma rog? Inteleg, nu va place dvs. si doamnei Moraru, dar n-am vazut pana acum un motiv obiectiv pentru care ar trebui efectuata schimbarea asta.
      • Like 2
  • "să introducă 5 neologisme într-un text lacunar"- bun, pai au sinonime/antonime. Nu vad care ar fi marea diferenta.
    "să formuleze o cerere, o scrisoare, un anunț" - se dadeau exercitii cu texte functionale acum cativa ani. Pe de alta parte de la cerere am cam ajuns la formulare online, de la scrisoare la mesaj pe whatsapp si de la anunt la postare pe facebook. Sau insta. Sau twitter. Sau minds. Sau gab. Sau mastodon. Sau youtube. Mi-a scapat vreuna? Tik-tok. Vine. Probabil multe altele.

    "să argumenteze într-un eseu structurat un punct de vedere dat - pro și contra, cu exemple concrete;" - si daca e vorba de apartenenta unui text la genul epic/liric/dramatic, care e problema?

    "să justifice alegerile unor personaje în textele studiate;" - cum?? Adica sa invete pe de rost un comentariu la o opera studiata? Cam asa ar suna critica la ce propuneti. Pai doamna, lucruri de genul asta se dadeau anii trecuti la examen si a fost soc si groaza ca vai cat au elevii de invatat. Tragic, intr-adevar.

    "să rezume un mesaj/ fragment audiat;" - sigur. Eventual fragmente inregistrare la o calitate... maxima, redate pe niste casetofoane de acum 15 ani. Ajungem la aceeasi problema ca in cazul tabletelor: idee buna, poate, dar nu tocmai realista cu resursele actuale.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Termenul de EVALUARE nu este sinonim cu cel de EXAMEN. Fenomenul apare şi în Finlanda: elevii sunt evaluaţi, şi în funcţie de această evaluare se alege liceul care corespunde cel mai bine abilităţilor şi calităţilor elevului. Apare însă un mic-mare amendament: în Finlanda toate liceele sunt bune. Nu există împărţire între liceu de top şi liceu de coadă.
    La noi există, de unde şi transformarea neoficială a evaluării într-un examen. Ceea ce nu este. Sau n-ar trebui să fie, pentru că ilogic ca la mate-fizică să intri cu notă mare la limba română şi să reuşeşti la mustaţă pe probleme de matematică. Evident, nouă nu ne pasă.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Liceele bune se mai numesc si colegii. Standardele la asemenea licee sunt ridicate la TOATE materiile. Daca ai probleme cu un examen usor cum e evaluarea nationala, la un liceu de top cel mai probabil n-o sa ai o viata foarte usoara.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Învăţământul românesc e corvoadă continuă, aşa că viaţa nu e uşoară nicăieri. Însă evaluarea nu e examen. Sunt termeni diferiţi.
      Pe de altă parte vă asigur că şi la liceele cu standarde ridicate sunt destule materii la care standardul e foarte jos. Vă spun asta din discuţii de la sursă. Niciun profesor de educaţie plastică nu va ridica standardul la materia sa, în special în contextul în care această materie devine opţională şi e în pericol să-şi piardă postul. Valabil şi pentru educaţia muzicală.
      În rest, pentru materiile grele se fac meditaţii, că d-aia au apărut meditatorii. Dacă vrei viaţă uşoară, faci meditaţii. Dacă vrei viaţă grea, nu faci. Unii fac şi la 4-5 materii.
      E simplu.
      Sigur, poţi să studiezi şi pe cont propriu, dar e greu. În plus, dacă nu vei avea de-aface cu materia respectivă (nu apare la bac sau la facultate) e mai simplu să-şi bată meditatorul capul cu ea şi viaţa ta să rămână uşoară. Evident, nu vei învăţa nimic din materia respectivă, dar cum nu-ţi foloseşte, nu e nicio pierdere. Iei nota şi gata.
      • Like 0
    • @ Valentin
      De unde rezulta ca e o corvoada continua?
      De unde rezulta ca "se" fac meditatii?
      "Sigur, poţi să studiezi şi pe cont propriu, dar e greu." - de ce ar fi asa, ma rog?
      • Like 2
  • Corect.
    Imi doresc o presiune din partea noastra, a societatii, referitoare la acest subiect. O dezbatere publica intinsa pe vreo 1-2 ani ar da, probabil, rezultate.
    • Like 2
    • @ Cristi Crisan
      Valentin check icon
      Taberele din pedagogie sunt clare şi în conflict de multă vreme. Falia conservatorism-progres apare şi aici, cu urmări grave pentru elevi.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult