Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

La sat votul se fură. Câteva remedii

vot - buletine de vot - Foto Inquam Photos / Virgil Simonescu

Foto Inquam Photos / Virgil Simonescu

În 2019 în România rurală votul se influențează, se manipulează, se vinde sau se fură. Am fost pentru a cincea oară observator independent în satele sărace din sudul României și constatarea mea este o certitudine, nu o închipuire. 

Ca să tratăm cauzele fenomenului complex de feudalism, sărăcie și lipsă de educație din România noastră avem nevoie de tratamente sistemice și de lungă durată. Ca fapt divers, la Milcovăț, în județul Giurgiu, la 45 de minute de București, sunt 30 de copii de vârstă preșcolară, înscriși la o singură clasă de grădiniță, cu o educatoare fără studii medii; în sala de clasă - în care se organizase și secția de votare - nu poți respira continuu mai mult de treizeci de minute fără să te ia cu vertij. 

Miroase puternic a urină și igrasie și mobilierul e din anii 70; oricum nu prea contează fiindcă doar vreo zece copii sunt trimiși la grădiniță. Restul sunt prea săraci să se bucure de acest privilegiu. Interpretarea faceți-o voi. Revenind la vot, sunt multe modalități de a rezolva parțial și rapid fărădelegile care au loc constant, la fiecare scrutin. Vă dau câteva exemple:

  • sancțiuni pecuniare și penale semnificative, care să fie cu adevărat puse în practică; conform Art. 43 (6) din Legea 370/ 2004, Președintele de Secție de Votare are atribuții de bună organizare a alegerilor pe o rază de 500 de metri în jurul secțiilor. Nu există o explicitare clară a ce înseamnă acest lucru (ex: prevenirea transporturilor organizate la secție) și nici vreo sancțiune dacă președintele nu își duce la bună îndeplinire datoria. Singurii care îi pot aduce atingere sunt observatorii independenți. Ieri am depus două întâmpinări scrise, președinților și în copie la BEJ, la secțiile din Ghimpați și Stoenești pentru că permiteau accesul în secție a manipulanților. Unul din președinți mi-a mulțumit: “Acum sunt obligat să fac ceva, că mă ia la întrebări de la Giurgiu. Îl pun la lucru pe jandarm. Fără dumneavoastră nu aveam curaj să îi înfrunt”.
  • în general, președinții de birouri sunt oameni din sat, instruiți de Autoritatea Electorală Permanentă. Teoretic independenți. Practic, sunt fiii locului - prieteni cu primarul, angajați ai primăriilor, profesori la școlile locale. Sunt vulnerabili și expuși. Ar trebui ca ei să fie trimiși la Bucureși și în marile orașe să organizeze aici alegeri (aritmetică știu, proceduri știu), departe de pericolele la care se expun în propriul sat, iar președinții de secție de la oraș detașați în satele apropiate. Soțul meu, Octavian, s-a plictisit ca președinte de secție la Școala Herăstrău, sectorul 1. În Stoenești, Giurgiu ar fi făcut revoluție. Pentru că nu depinde de primarul de acolo și nu poate fi intimidat. Un președinte de secție primește cam 1200 de RON pentru efortul depus. 100 RON în plus îi pot acoperi costurile de deplasare.
  • interzicerea organizării votării în primării (în Singureni, primarul organizase secția de vot în propriul birou personal, dotat cu un scaun directorial de circa 2000 de EUR)
  • interzicerea deschiderii primăriilor/ consiliilor locale în ziua votului (în Bulbucata secția de vot era ușă în ușă cu primăria, iar cutuma era ca omul să voteze, apoi să intre în primărie să arate primăriței că a votat)
  • interzicerea expresă a staționării primarilor la mai puțin de 500 de metri de secția de vot
  • interzicerea expresă a staționării pe o rază de 500 de metri în jurul secțiilor a grupurilor organizate de persoane (bărbați tineri, cu aspect ușor interlop, stau ciorchine în preajma tuturor secțiilor de la sat; ei stau acolo la intimidare, manipulare și numărare votanți)
  • legea spune că o persoană poate intra însoțită în cabină din “din motive temeinice”. Nu este precizat nicăieri ce înseamnă asta. Un primar ne-a spus senin “să știți că temeinic însemna și așa… că mă trezesc dimineață, nu mă simt bine, și am nevoie de ajutor la vot”. Iar legea e de partea lui. De asemenea, legea spune că persoana însoțitoare trebuie aleasă de votant. V-am povestit ieri cum în toate satele din Giurgiu există un corp de însoțitori de profesie - oamenii primarului. Corect ar fi ca președintele de secție, expert imparțial, să citească alegătorului cu probleme opțiunile iar acesta să aleagă, transparent și în cunoștință de cauză. Nu știe/ nu poate, atunci nu votează. Ieri, în cabinele în care intrau doi oameni nu se auzea niciun sunet și totul era gata în o singură secundă. Însoțitorul lua ștampila, vota unde primise instrucțiuni și gata.
  • simplificarea procedurii de folosire de urnă mobilă și filmarea cu tabletă a votării cu urna mobilă - de bine, de rău însoțită de angajați MAI - pentru a nu exista scuza deplasării persoanelor vârstnice la secții de către manipulanții de profesie.
  • am prins votări și înainte, și după tabletă. Celebrul judecător Louis Brandeis, de la Curtea Supremă a SUA, a spus un lucru odată: “Lumina soarelui e cel mai bun dezinfectant. Lumina electrică e cel mai bun polițist.” Introducerea tabletei pentru prevenirea votului multiplu și disciplinarea numărării a fost cea mai puternică reformă electorală a ultimilor treizeci de ani. Știindu-se văzuți oamenii au devenit atenți și au început să respecte procedurile. Toate filmările cu tableta ar trebui să fie publice, nu uitate pe vreun server al STS. Doar așa vom face cu adevărat ordine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Teodora check icon
    Satele romanesti sunt imbatranite. Tinerii migrează către orașe sau părăsesc țara. Bătrânii, chiar dacă își cunosc drepturile, nu au curaj sa se opună abuzurilor. Nu au fost educați astfel si nu pot face fata presiunilor venite din partea clasei conducătoare locale. Primarul, consilierii, poliția locală sunt mână în mână. E adevarat ca pot reclama neregulile mai sus, dar ei stiu ca după ce scandalul trece si cei veniți să cerceteze pleaca, ei vor trebui să trăiască acolo si niciodata problemele pe care le vor avea nu vor mai fi ascultate de cei pe care i-au reclamat si care legal ar trebui să îi ajute.
    Vorbesc în cunoștință de cauză. Mama mea este un om în vârstă mai revoluționar, comparativ cu generația ei. La ea în sat situația este cea pe care v-am expus-o.
    Deci, da, ar fi foarte bine ca alegerile în mediul rural sa nu fie organizate de cei ai locului.
    • Like 0
  • Casargoz check icon
    Sa facem un pas in spate.
    Ne depopulam. Sunt 3187 de localități. Poate soluții ar fi omreforma administrativă.
    Poate doar 2000 de localități.
    Și poate ar trebui instituționalizat turismul electoral. De stat in loc ca partidele sa care oameni cu autobuze, poate statul ar trebui sa se ocupe. Din satele mici către centrele urbane. Maiieftin decât sa plătești o primărie care nu are buget de salarii.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult