Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

La un liceu bine cotat din Iași, fiica unui mare universitar local primește o notă mică la teză: „Alarmantă situație. Reclamație la directorul școlii, profesorul admonestat și somat să refacă tezele și, implicit, notele…”

Elevi-

Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Mare agitație în jurul rezultatelor testelor PISA.

Cu ani în urmă, o distinsă doamnă ministru a ne-educației ne spunea că testele PISA nu sunt foarte relevante, că nu ne arată ce știu copiii, ci cum pot folosi ei ceea ce știu. Dacă m-aș opri aici și deja ar fi suficient, cu așa o viziune, „România educată” avea final cunoscut. Merg însă cu niște ani în urmă, undeva prin 2011.

Inspirat de un proiect derulat deja în SUA, în New York mai precis, am adus acel concept în România. Anume că echipe formate din elevi, profesori, părinți să lucreze împreună pentru a sprijini creșterea eficacității educației. Ținteam în implicare, onestitate, a lucra împreună. Am adus conceptul, am adus mentorul care derulase asta în SUA și am cedat managementul proiectului unei tinere domnițe.

Proiectul, extrem de generos în ideile sale, s-a derulat în vreo 5 licee din țară și se dorea unul național. Ușor de înțeles, avea nevoie de timp și consecvență. Schimbările de felul acesta au nevoie de timp, consecvență și onestitate. Adică de o oglindă în care să ne uităm continuu, să întrebăm „Ce am de îmbunătățit?” și să cer celui din oglindă să-mi răspundă onest.

Ce să vezi, în 2012 avem alegeri.

Mega-alianța câștigătoare schimbă, din pix, modul de calcul a ratei de promovare la BAC. Și-uite așa, unul dintre liceele din proiect saltă de pe la 5%, la vreo 35-40%! Dintr-o matematică politică. Acum că tema educației este suculentă pentru politicieni, o știm, nimic nou. Doar că tânăra domniță, luată de euforie, clamează succesul proiectului de sprijin prin rezultatul de 35-40%. Și-l clamează atât de mult, încât ajunge să-l creadă. Și să facă prozeliți. Ai rezultatelor din pix.

Cam prin aceeași vreme, fiica mea începea liceul. La un liceu bine vorbit din Iași. Se apropie iarna, vine vremea tezelor. După care, evident, împărțirea notelor. Ce să vezi, la clasa respectiva, hop, o doamnă profesor pentru care conta în mod hotărâtor conținutul tezei, și mai puțin, spre deloc, numele elevului. Așa încât fiica unui universitar primește o notă mică. Alarmantă situație. Reclamație la directorul școlii, profesorul admonestat și somat să refacă tezele și, implicit, notele. Refuz! Fără precedent.

Am solicitat insistent o întâlnire comună părinți-profesor-diriginte-director, pentru a reda demnitatea profesorului în cauză. Fără răspuns. „Nu mă lasă să convoc această ședință”, îmi spune dirigintele.

Așadar, PISA de azi nu a început ieri. Are un istoric solid, la care am muncit din greu și consecvent. Prin a minți, prin a ne minți.

Pentru că am și ne-am mințit atâția ani, am ajuns să credem sincer că rezultatele PISA sunt mincinoase.

O vorbă celebră spune că nu poți obține rezultate diferite făcând lucrurile la fel.

Așadar, vrem ca PISA de peste 10 ani să arate diferit?

Hai să ne uitam în oglindă și să-i cerem onestitate!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Povestea a existat și în comunism. Se atingea vreun profesor de odrasla vreunui secretar de partid? Nu mai vorbesc de anii 50, când te trezeai luat cu duba și dus la Securitate fără drept de apel.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    PISA NU ARE LEGĂTURĂ CU SISTEMUL ROMÂNESC DE EDUCAȚIE! O spune numeroși dascăli în presă. PISA este un sistem occidental, un împrumut. Pentru PISA e nevoie de un alt curriculum școlar, de principii occidentale de educație. Nu are treabă cu sistemul nostru mioritic, făcut în grabă, pe picior.
    • Like 0
  • ,,Nu ma lasa sa convoc aceasta sedinta".....dirigintele. Un mare neadevar (sa nu zic vorba aia). Dirigintii de la clasele clasele copiilor mei nu au fost opriti sa organizeze sedinte cu parintii NICIODATA! Sa fie alte regulamente in jud. Iasi?
    • Like 0
  • Emil check icon
    Nivelul de pregatire, al elevilor, este in evidenta cadere libera. Exista, prin urmare, studenti cu mari carente de limbaj, cultura si capacitate de invatare (admiterea in institutiile de invatamant pe baza de "dosare" a condus la aceasta situatie aberanta). Deasemeni este evident ca institutiile de invatamint superior nu-si doresc sa li se diminueze numarul de studenti pentru ca altfel si numarul cadrelor didactice s-ar diminua, multi si-ar pierde posturile. Si printre universitari exista multa plevusca (pesti fara valoare nutritiva). In acest caz testele PISA chiar arata "inclinarea" periculoasa in care a ajuns elevul, profesorul, studentul, universitarul, sistemul educational romanesc. Si din pacate nu prea mai sunt locuri de munca la stana!
    • Like 1
    • @ Emil
      andrei andrei check icon
      E aceeași poveste și la universități. Daca din 100 de studenți doar 50 primesc licență timp de 3-4-5 ani, facultatea respectiva o să primească mai puține fonduri. La fel și în școli unde clasele pot fi comasate daca multi rămân repetenți iar multi profesori ii trec anul doar sa fie pa număr.

      Sunt universități de 4-5-600+ studenți. Cine are cu adevărat nevoie de 3-400 de licențiați in geografie doar de la Iași? Cine are nevoie de mii de absolvenți de studii economice? Doar la Iași sunt doua facultăți de kinetoterapie, anual cred că ies 100 de studenți cu licență.

      Facem doar sa fie făcut.
      • Like 1
    • @ Emil
      EMIL. Locuri de munca se creeaza unde e nevoie.Altceva lipseste de la stana. Obiectul muncii. La stanele actuale sunt prea multi purtatori de samare.
      • Like 0
  • andrei andrei check icon
    e o rusine ca in 2023 inca mai exista mentalitatea ca daca ceva functioneaza in sua sau in vestul europei trebuie sa functioneze si in romania. sunt alte mentalitati, altfel lucreaza societatea si au alte viziuni generale. nu poti aplica ceva ce merge intr- o societate protestanta, bogata si rece cum e finalnda cu o societate balcanizata, ortotodoxa si saraca. sau proiecte americane in romania. e nevoie de ceva specific romanesc, care sa se plieze pe modul cum gandesc romanii. proiectul prezentat mai sus merge pentru liceele bune din romania, din orase unde parintii sunt obiectivi.
    • Like 1
    • @ andrei
      Emil check icon
      Intreb? Alfabetizarea si invatarea este conditionata de rasa, religie si politica?
      • Like 0
    • @ Emil
      andrei andrei check icon
      Exista particularități date de religie, politică și mediul economic când vine vorba modul ideal de a reforma un sistem de învățământ. Problema nu e daca cei care termina școală în Romania știu să citească sau sa scrie , niciodată nu a fost vorba de asta.
      • Like 1
  • Oare sa fie vorba de lene? Oare sa fie vorba de analfebetism functional? Probleme de procesarea informatiei? Ma uit la diversi oameni care infiereaza cu manie invatamantul din Romania in urma rezultatelor de la testele PISA. Citesc despre testele PISA: in Romania au fost testati 7000 de elevi, din care peste 1000 au limba materna maghiara si peste 30% invata in scoli din mediul rural. Deci nu e vorba de un esantion reprezentativ pentru populatia scolara din Romania (sunt doar 5% maghiari si sub 20% dintre elevi sunt la scoli din mediul rural). Testele PISA s-au uitat la cu totul altceva ("integrarea minoritatilor" etc) decat la nivelul general al educatiei, cel putin in Romania. Oare e asa de greu de verificat ce si cum? Oare cum poti sa iti dai cu parerea pe o platforma cu ceva reputatie fara va verifici daca ai inteles depre ce e vorba?
    • Like 2
    • @ haim_mononucleozovici
      Emil check icon
      Intreb? Alfabetizarea si invatarea este conditionata de rasa, religie si politica?
      • Like 0
  • "Minciuna sta cu regele" dar si norodul "la masa" la noi. Si tare ne mai place.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro