Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

La Washington, Zelenski s-a confruntat cu poziții dificile atunci când s-a întâlnit cu liderii Congresului în spatele ușilor închise

Zelenski și Biden

 Foto - Evan Vucci/ AP/ Profimedia

Având în vedere că Ucraina se confruntă cu perspectiva unui război lung, în ciuda eforturilor eroice ale forțelor armate ale Kievului de lupta cu invadatorii rușii, Volodimir Zelenski a mers din nou la Washington, după nouă luni de la ultima vizită.

Ajuns din nou în capitala SUA, președintele ucrainean și gazdele sale au învățat câteva lecții importante unul despre celălalt, într-un moment în care calea spre victoria finală în războiul împotriva Rusiei pare din ce în ce mai îndepărtată. Vizita a avut loc și într-un moment în care pare că planul lui Putin de a menține presiunea asupra Ucrainei până când solidaritatea occidentală începe să se clatine dă primele semne de reușită.

Vizita liderului de la Kiev a venit imediat după ce a vorbit la ONU, acolo unde a acuzat Moscova de „genocid” în Ucraina, în timp ce omologul său american Joe Biden a cerut tuturor ţărilor „să se ridice împotriva agresiunii ruse".

La Washington, însă, Zelenski a avut discuții mult mai dificile decât cele pe care le-a purtat în urmă cu nouă luni, când a fost primit pentru prima dată la Casa Albă de când Vladimir Putin și-a început războiul pe scară largă, fiind comparat atunci cu Winston Churchill și lupta acestuia împotriva nazismului.

Jurnaliștii de la The Guardian notează că Zelenski a fost ovaționat în picioare când a ținut discursul istoric în fața unei ședințe comune a Congresului, anul trecut, în luna decembrie. De data aceasta, președintele ucrainean s-a adresat Senatului într-o sesiune închisă, pentru că republicanii din Camera Reprezentanților au refuzat cererea de a se adresa din nou ambelor camere. De asemenea, se pare că republicanii au refuzat să participe la o ședință de informare a administrației Biden cu privire la ce se întâmplă în Ucraina.

Zelenski a sosit la Capitoliu în mijlocul unei bătălii acerbe între Republicani și Democrați privind cheltuielile publice, iar presa americană scrie că această luptă pe buget ar putea declanșa o diminuare a ajutorului pentru Kiev, acordat de administrația Biden.

De altfel, CNN scrie că Zelenski s-a confruntat cu poziții dificile atunci când s-a întâlnit cu liderii Congresului în spatele ușilor închise.

New York Times precizează că Republicanii au propus un proiect de lege referitor la buget, care nu include finanțare suplimentară pentru Ucraina, o omisiune pe care liderul majorității din Senat, democratul Chuck Schumer, a numit-o drept „o insultă la adresa Ucrainei și un cadou pentru Putin”.

Pe scurt, în timp ce democrații susțin acordarea unui nou ajutor substanțial pentru forțele armate ucrainene, republicanii vor mai multe detalii legate de cum se cheltuie banii publici ai americanilor.

Cu alte cuvinte, Zelenski a avut parte de o avanpremieră abruptă a modului în care posibila revenire la putere a lui Donald Trump după alegerile din 2024 și modul în care actuala influență a fostului președinte asupra Camerei Reprezentanților, condusă de republicani, ar putea anula sprijinul de miliarde de dolari de care depinde supraviețuirea Ucrainei.

Conducerea republicană din Senat este în general pro-ucraineană, dar partidul este mai divizat în Camera Reprezentanților, acolo unde președintele este Kevin McCarthy. Acesta se confruntă cu un grup de dreapta ostil sprijinirii militare pentru Kiev. McCarthy a spus clar partidului său că va aborda cu un scepticism considerabil cererea în așteptare a lui Biden pentru o sumă suplimentară de 24 de miliarde de dolari în sprijinul Ucrainei.

„Este Zelenski ales în Congres? Este președintele nostru? Unde este responsabilitatea pentru banii pe care i-am cheltuit deja? Care este planul pentru victorie? Cred că asta vrea să știe publicul american”, a declarat McCarthy pentru ABC News.

Impactul devastator al unui război brutal este din ce în ce mai vizibil asupra lui Zelenski, un lider care a reușit să adune o rezistență internațională uimitoare față de invazia rusă, dar care poartă pe umeri și povara multor luni de moarte și sacrificiu impuse poporului său. Pe alocuri, actorul comic devenit erou de război a început să pară tot mai epuizat și lipsit de zâmbet. Într-un interviu acordat la Washington celor de la CNN, președintele Ucrainei a mărturisit că una din principalele ținte ale Rusiei este să-l facă să fie din ce în ce mai tensionat de contextul războiului.

DIn nefericire, planul Moscovei dă roade în anumite momente, având în vedere că în unele aparițiile publice, răbdarea lui Zelenski pare uneori că s-a irosit. Iar acest lucru a fost evident la Adunarea Generală de la ONU, acolo unde Zelenski a reproșat Națiunilor Unite că nu a reușit să își protejeze membrii de agresiune.

Ajuns apoi la Washington, Zelenski a început să înțeleagă faptul că este nevoie acum de mai mult decât de citate din Franklin Roosevelt și de aluzii la 11 septembrie 2001 pentru a obține sprijinul politicienilor americani din Congres.

Eforturile neobosite ale lui Zelenski de a face ca lumea să acționeze pentru a ajuta Ucraina împotriva invadatorilor ruși ar putea ajunge la punctul de randament scăzut. Zelenski în mod sigur a luat în vedere o astfel de situație, judecând după multiplele și emoționantele sale expresii de recunoștință pentru ajutorul anterior dat de Occident.

Între timp, sondajele din SUA arată că tot mai mulți americani sunt sceptici în privința ajutorului acordat Ucrainei. Din acest motiv, Zelenski s-ar putea să aibă nevoie să dezvolte noi abilități politice pentru a se adapta la o fază vicioasă a politicii americane în ceea ce privește sprijinul față de Ucraina.

Aflat în biroul oval de la Casa Albă, Zelenski i-a mulțumit de mai multe ori lui Biden pentru sprijinul SUA în „combaterea terorismului rus”. Și a mulțumit, de asemenea, poporului polonez, chiar dacă guvernul de la Varșovia a anunțat că va înceta să mai livreze arme către Ucraina, anunț care a venit în mijlocul unei dispute privind importurile de cereale ucrainene. Analiştii din SUA şi Ucraina au spus că această mişcare este legată mai mult de tensiunile politice dinaintea alegerilor generale poloneze de luna viitoare şi, probabil, nu va exista o ruptură pe termen lung între aliaţi.

Cu toate acestea, Washington Post crede că disputa dintre Polonia și Ucraina demonstrează că atacurile brutale ale Moscovei asupra agriculturii Ucrainei dau rezultatele dorite de Rusia, iar Politico Europe afirmă că planul lui Vladimir Putin de a menține presiunea asupra Ucrainei până când solidaritatea occidentală începe să se clatine dă primele semne de reușită.

Mai mult, jurnaliștii de la Bloomberg scriu că actuala criză dintre Kiev și Varșovia se datoreză presiunii enorme care începe să își pună amprenta asupra lui Volodimir Zelenski. Pe scurt, acuzațiile apăsate ale lui Zelenski de la ONU, cum că „unele ţări se pretind solidare cu Ucraina, sprijinind indirect Rusia”, sugerează că în spatele ușilor închise se întâmplă mult mai multe lucruri decât se știe.

Prin urmare, la peste 500 de zile de la începutul războiului său de agresiune, Vladimir Putin are acum motive să creadă că lucrurile merg așa cum spera el, chiar dacă evenimentele nu se desfășoară așa cum și-ar fi imaginat el.

Pe măsură ce liderii unora dintre țările din UE se confruntă cu bătălii electorale pentru realegere sau alte provocări interne, sprijinul pentru Kiev al acestor țări începe să se clatine.

Deși este tentant să spunem că tensiunile sunt doar niște artificii electorale, există motive să credem că acestea ar putea persista și dincolo de campania electorală.

Diplomații occidentali care vorbesc zilele astea cu presa europeană au transmis (sub rezerva anonimatului) că disputa privind cereale dintre Varșovia și Kiev dezvăluie îndoieli mai profunde cu privire la aderarea Ucrainei la UE, aceștia dând ca exemplu faptul că timp de 18 luni, Polonia a criticat orice stat membru care a exprimat cea mai mică ezitare față de aderarea Ucrainei la blocul comunitar, iar acum vin în fața publicului cu o altă abordare.

Problema pentru Kiev este că nu doar în Polonia sprijinul pare să scadă. De la începutul războiului, statele baltice au condus sprijinul pro-Ucraina la Bruxelles și la Washington. Iar avocatul acestui sprijin a fost prim-ministrul liberal al Estoniei, Kaja Kallas. Fiica unui fost prim-ministru și comisar european, Kallas a fost văzută pe scară largă drept emblema unei noi Europe de Est, care avea să conducă criza din Ucraina către poziții de mai mare putere la Bruxelles. Dar credibilitatea ei a fost lovită de un scandal în care a fost implicat soțul acesteia, despre care s-a dezvăluit că deține o participație într-o companie care a continuat să facă afaceri în Rusia după invazia din 24 februarie 2022, chiar dacă soția sa pleda pentru încetarea comerțului cu Moscova.

Kaja Kallas a fost mult mai puțin vocală de când a izbucnit scandalul la sfârșitul lunii august, privând Kievul de unul dintre cei mai puternici susținători ai săi din capitalele occidentale.

Apoi mai este și Slovacia. Țara central-europeană a fost printre cei mai mari susținători ai Ucrainei din Europa, dar alegerile din 30 septembrie ar putea să o transforme peste noapte. Robert Fico, fostul prim-ministru populist al țării, face campanie pe o platformă pro-rusă și anti-americană și se opune sancțiunilor împotriva invadatorilor ruși și livrărilor ulterioare de arme către Kiev. El este pe cale să câștige alegerile, iar dacă se va întâmpla acest lucru, contextul european i-ar oferi premierului ungar Viktor Orbán, unul dintre cei mai sceptici lideri europeni față de Kiev, un aliat puternic. Dacă partidul său primește suficient sprijin pentru a face parte din guvern, a declarat Fico pentru Associated Press la începutul acestei luni, „nu vom mai trimite arme sau muniție în Ucraina”.

Revenind la SUA, Biden a declarat joi, în mijlocul luptelor politice interne pe buget, că nu există „nicio alternativă” pentru Congresul american decât să sprijine acordarea de noi ajutoare militare Ucrainei.

În prezența lui Zelenski, Biden a dezvăluit încă un pachet de ajutor american pentru Ucraina, în valoare de 325 de milioane de dolari, care include mai multe muniții cu dispersie și echipamente de apărare aeriană. Dar a existat și o dezamăgire pentru Ucraina, deoarece consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a spus că SUA nu vor furniza sisteme de rachete tactice ale armatei cu rază lungă de acțiune (ATACMS), cel puțin pentru un moment. Decizia este cel mai recent semn al limitărilor ajutorului chiar și din partea lui Biden, care a condus alianța occidentală mai eficient decât orice alt președinte american de la sfârșitul Războiului Rece.

Mai mult, Zelenki nu a reușit să obțină aprobarea din partea Congresului a unui pachet de sprijin militar și umanitar în valoare de 24 de miliarde de dolari.

Președintele american a căutat în mod constant să echilibreze ofertele de arme ale SUA cu scopul său fundamental de a evita o ciocnire între NATO și Rusia, declanșând un război mai larg. Cu toate acestea, criticii lui Biden îl acuză că livrarea sistemelor de arme merge încet și în cele din urmă decide să ofere Ucrainei doar mijloacele pentru a-și asigura supraviețuirea, dar nu pentru a provoca o înfrângere clară Rusiei.

„Nu există un suflet în Ucraina care să nu simtă recunoștință față de tine, America. Știu că ne ajutați nu pentru că trebuie, ci pentru că inima voastră nu vă poate lăsa să faceți altfel”, a declarat însă Zelenski, însoțit de soția sa, Olena Zelenska, într-un discurs emoționant la Arhiva Națională a SUA, joi seară.

Un senator din aripa pro-Trump a Partidului Republican, senatorul de Missouri Josh Hawley, l-a descris pe Zelenski ca fiind recunoscător și respectuos. Dar s-a plâns că administrația Biden nu a stabilit niciun obiectiv clar pentru câștigarea războiului. Comentariul său subliniază un sentiment adesea exprimat de alegătorii republicani, potrivit căruia SUA s-au angajat într-un conflict fără sfârșit, chiar dacă trupele sale nu sunt implicate.

Trump exacerbează astfel de îngrijorări, avertizând în mod regulat că ajutorul lui Biden pentru Ucraina ar putea declanșa al treilea război mondial cu Rusia.

Scepticismul cu privire la politica administrației Biden a fost alimentat și de eșecul contraofensivei mult așteptate a Ucrainei de a străpunge în mod decisiv pozițiile invadatorilor ruși pe front.

Orice speranță a unui acord de pace pe termen lung este subminată de determinarea Ucrainei de a recupera teritoriul pierdut și de istoricul Rusiei de a ignora încetarea focului în regiune.

În acest context, Putin are stimulente pentru a menține războiul. De asemenea, el ar putea aștepta să vadă dacă o schimbare de putere la Casa Albă ar putea însemna că Trump revine la putere și este dornic să pună capăt războiului în condițiile Rusiei.

Toate acestea înseamnă că asigurările lui Biden de a rămâne alături de Zelenski „atâta timp cât va fi nevoie” ar putea să nu mai fie atât de solide pe cât păreau la începutul războiului. Fără să se întrevadă pentru un moment sfârșitul celui mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, soarta Ucrainei pare din ce în ce mai mult aliniată cu propriul destin politic al lui Joe Biden.

Aflat în biroul oval de la Casa Albă, Zelenski i-a mulțumit de mai multe ori lui Biden pentru sprijinul SUA în „combaterea terorismului rus”. Și a mulțumit, de asemenea, poporului polonez, chiar dacă guvernul de la Varșovia a anunțat că va înceta să mai livreze arme către Ucraina, anunț care a venit în mijlocul unei dispute privind importurile de cereale ucrainene. Analiştii din SUA şi Ucraina au spus că această mişcare este legată mai mult de tensiunile politice dinaintea alegerilor generale poloneze de luna viitoare şi, probabil, nu va exista o ruptură pe termen lung între aliaţi.

Cu toate acestea, Washington Post crede că disputa dintre Polonia și Ucraina demonstrează că atacurile brutale ale Moscovei asupra agriculturii Ucrainei dau rezultatele dorite de Rusia, iar Politico Europe afirmă că planul lui Vladimir Putin de a menține presiunea asupra Ucrainei până când solidaritatea occidentală începe să se clatine dă primele semne de reușită.

Mai mult, jurnaliștii de la Bloomberg scriu că actuala criză dintre Kiev și Varșovia se datoreză presiunii enorme care începe să își pună amprenta asupra lui Volodimir Zelenski. Pe scurt, acuzațiile apăsate ale lui Zelenski de la ONU, cum că „unele ţări se pretind solidare cu Ucraina, sprijinind indirect Rusia”, sugerează că în spatele ușilor închise se întâmplă mult mai multe lucruri decât se știe.

Prin urmare, la peste 500 de zile de la începutul războiului său de agresiune, Vladimir Putin are acum motive să creadă că lucrurile merg așa cum spera el, chiar dacă evenimentele nu se desfășoară așa cum și-ar fi imaginat el.

Pe măsură ce liderii unora dintre țările din UE se confruntă cu bătălii electorale pentru realegere sau alte provocări interne, sprijinul pentru Kiev al acestor țări începe să se clatine.

Deși este tentant să spunem că tensiunile sunt doar niște artificii electorale, există motive să credem că acestea ar putea persista și dincolo de campania electorală.

Diplomații occidentali care vorbesc zilele astea cu presa europeană au transmis (sub rezerva anonimatului) că disputa privind cereale dintre Varșovia și Kiev dezvăluie îndoieli mai profunde cu privire la aderarea Ucrainei la UE, aceștia dând ca exemplu faptul că timp de 18 luni, Polonia a criticat orice stat membru care a exprimat cea mai mică ezitare față de aderarea Ucrainei la blocul comunitar, iar acum vin în fața publicului cu o altă abordare.

Problema pentru Kiev este că nu doar în Polonia sprijinul pare să scadă. De la începutul războiului, statele baltice au condus sprijinul pro-Ucraina la Bruxelles și la Washington. Iar avocatul acestui sprijin a fost prim-ministrul liberal al Estoniei, Kaja Kallas. Fiica unui fost prim-ministru și comisar european, Kallas a fost văzută pe scară largă drept emblema unei noi Europe de Est, care avea să conducă criza din Ucraina către poziții de mai mare putere la Bruxelles. Dar credibilitatea ei a fost lovită de un scandal în care a fost implicat soțul acesteia, despre care s-a dezvăluit că deține o participație într-o companie care a continuat să facă afaceri în Rusia după invazia din 24 februarie 2022, chiar dacă soția sa pleda pentru încetarea comerțului cu Moscova.

Kaja Kallas a fost mult mai puțin vocală de când a izbucnit scandalul la sfârșitul lunii august, privând Kievul de unul dintre cei mai puternici susținători ai săi din capitalele occidentale.

Apoi mai este și Slovacia. Țara central-europeană a fost printre cei mai mari susținători ai Ucrainei din Europa, dar alegerile din 30 septembrie ar putea să o transforme peste noapte. Robert Fico, fostul prim-ministru populist al țării, face campanie pe o platformă pro-rusă și anti-americană și se opune sancțiunilor împotriva invadatorilor ruși și livrărilor ulterioare de arme către Kiev. El este pe cale să câștige alegerile, iar dacă se va întâmpla acest lucru, contextul european i-ar oferi premierului ungar Viktor Orbán, unul dintre cei mai sceptici lideri europeni față de Kiev, un aliat puternic. Dacă partidul său primește suficient sprijin pentru a face parte din guvern, a declarat Fico pentru Associated Press la începutul acestei luni, „nu vom mai trimite arme sau muniție în Ucraina”.

Revenind la SUA, Biden a declarat joi, în mijlocul luptelor politice interne pe buget, că nu există „nicio alternativă” pentru Congresul american decât să sprijine acordarea de noi ajutoare militare Ucrainei.

În prezența lui Zelenski, Biden a dezvăluit încă un pachet de ajutor american pentru Ucraina, în valoare de 325 de milioane de dolari, care include mai multe muniții cu dispersie și echipamente de apărare aeriană. Dar a existat și o dezamăgire pentru Ucraina, deoarece consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a spus că SUA nu vor furniza sisteme de rachete tactice ale armatei cu rază lungă de acțiune (ATACMS), cel puțin pentru un moment. Decizia este cel mai recent semn al limitărilor ajutorului chiar și din partea lui Biden, care a condus alianța occidentală mai eficient decât orice alt președinte american de la sfârșitul Războiului Rece.

Mai mult, Zelenki nu a reușit să obțină aprobarea din partea Congresului a unui pachet de sprijin militar și umanitar în valoare de 24 de miliarde de dolari.

Președintele american a căutat în mod constant să echilibreze ofertele de arme ale SUA cu scopul său fundamental de a evita o ciocnire între NATO și Rusia, declanșând un război mai larg. Cu toate acestea, criticii lui Biden îl acuză că livrarea sistemelor de arme merge încet și în cele din urmă decide să ofere Ucrainei doar mijloacele pentru a-și asigura supraviețuirea, dar nu pentru a provoca o înfrângere clară Rusiei.

„Nu există un suflet în Ucraina care să nu simtă recunoștință față de tine, America. Știu că ne ajutați nu pentru că trebuie, ci pentru că inima voastră nu vă poate lăsa să faceți altfel”, a declarat însă Zelenski, însoțit de soția sa, Olena Zelenska, într-un discurs emoționant la Arhiva Națională a SUA, joi seară.

Un senator din aripa pro-Trump a Partidului Republican, senatorul de Missouri Josh Hawley, l-a descris pe Zelenski ca fiind recunoscător și respectuos. Dar s-a plâns că administrația Biden nu a stabilit niciun obiectiv clar pentru câștigarea războiului. Comentariul său subliniază un sentiment adesea exprimat de alegătorii republicani, potrivit căruia SUA s-au angajat într-un conflict fără sfârșit, chiar dacă trupele sale nu sunt implicate.

Trump exacerbează astfel de îngrijorări, avertizând în mod regulat că ajutorul lui Biden pentru Ucraina ar putea declanșa al treilea război mondial cu Rusia.

Scepticismul cu privire la politica administrației Biden a fost alimentat și de eșecul contraofensivei mult așteptate a Ucrainei de a străpunge în mod decisiv pozițiile invadatorilor ruși pe front.

Orice speranță a unui acord de pace pe termen lung este subminată de determinarea Ucrainei de a recupera teritoriul pierdut și de istoricul Rusiei de a ignora încetarea focului în regiune.

În acest context, Putin are stimulente pentru a menține războiul. De asemenea, el ar putea aștepta să vadă dacă o schimbare de putere la Casa Albă ar putea însemna că Trump revine la putere și este dornic să pună capăt războiului în condițiile Rusiei.

Toate acestea înseamnă că asigurările lui Biden de a rămâne alături de Zelenski „atâta timp cât va fi nevoie” ar putea să nu mai fie atât de solide pe cât păreau la începutul războiului. Fără să se întrevadă pentru un moment sfârșitul celui mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, soarta Ucrainei pare din ce în ce mai mult aliniată cu propriul destin politic al lui Joe Biden.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnule Badea,
    Atentie la copy/paste! Nu cred ca e nevoie sa citesc de doua ori acelasi text (cel putin eu) pentru a-l intelege! Si de la un punct incolo, devine enervant.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult