Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lecții de la protest. Câteva din reușitele mișcării civice din ultimii ani

Proteste 12 mai

Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos

A trecut mai bine de un an de la protestele din februarie 2017, iar situația generală a societății românești pare a se înrăutăți în fiecare zi. Presa e sufocată de putere, justiția e aproape pusă pe butuci, economia începe să resimtă haosul creat de guvern, iar oamenii par a fi pierdut energia și elanul de a protesta. O stare de fatalism este reliefată în presă, dar și de simplii cetățeni, sentimentele de frustrare și de neputință par să domine societatea. De aceea, cred că este esențial să enumerăm câteva dintre reușitele mișcării civice care a avut loc în țară în ultimii ani:

1. Spiritul civic a crescut considerabil în pofida ofensivei puterii PSD-ALDE asupra societății civile. Numărul protestatarilor a scăzut, dar protestele nu au dispărut. Dimpotrivă, s-au diversificat și nuanțat, de la protestul tăcut de la Sibiu, la grupul de clujeni care a venit pe jos la București. Toate aceste evoluții au contribuit la înviorarea dezbaterilor din spațiul public. Presa străină a făcut reportaje detaliate despre situația din țară, iar politicienii europeni au văzut care este adevărata față a actualei guvernări.

2. Majoritatea protestelor și-au atins scopul. Nimeni nu se aștepta ca protestele de după Colectiv să provoace demisia guvernului, nimeni nu se gândea că OUG 13 mai poate fi oprită. 

Protestele față de modificarea codurilor penale din ultimul timp nu au fost doar slabe ca intensitate, ci și mult mai vagi în privința mesajului transmis. Manifestațiile din februarie 2017 se limitau la ordonanța 13, dar cele actuale au obiective multiple: stoparea modificărilor codurilor, demisia guvernului sau alegeri anticipate. Imediat ce simplitatea mesajului a dispărut, la fel s-a întâmplat și cu marea majoritate a celor care ieșeau în stradă. Asta nu înseamnă că actualele proteste sunt în zadar, ci pur și simplu e nevoie de mai mult timp și de o strategie coerentă pentru ca protestatarii să-și atingă obiectivele.   

3. Protestele au cuprins majoritatea țării, dar și diferite categorii sociale și profesionale. Nemulțumirile față de actuala guvernare au scos oamenii în stradă în orașe precum Alexandria sau Focșani, zone considerate fieful absolut al PSD. Studenți, corporatiști sau pensionari au făcut front comun împotriva guvernării. Mai mult, până și magistrații și-au riscat carierele protestând față de propunerile de modificare a codurilor penale.

4. Lupta pentru democrație se duce perpetuu, iar protestele au dovedit acest lucru. Mulți s-au resemnat cu gândul că protestele sunt inutile având în vedere că situația rămâne la fel, dar istoria a dovedit în nenumărate cazuri că mișcări precum cele din ultimii ani din România au nevoie de timp, lideri și obiective clar definite pentru a avea succes în față unor guverne și lideri autoritari. Atâta timp cât opoziția, ONG-urile, sindicatele și simplii manifestanți nu își vor coordona acțiunile, PSD nu va resimți vreun pericol.

Manifestațiile au schimbat măcar parțial percepția românului de rând despre politică, de la „degeaba ne strofocăm noi, ăia oricum fură și nu pățesc nimic”, la „și parcă totuși e posibil”. O parte a populației a conștientizat că e nevoie de implicare și participare activă în viața publică, că doar un sistem de checks and balances poate stopa înclinația politicianului spre a nu da socoteală nimănui. 

Totuși, cei care ies în stradă nu vor putea „cenzura” politicianul român la nesfârșit. Este nevoie de instituții puternice și independente care să împiedice derapajele oamenilor politici, instituții care să convingă cetățeanul că nu duce o luptă oarbă și imposibil de câștigat. Ultima perioadă de proteste a arătat că România încă are instituții și oameni capabili să oprească abuzurile și să păstreze statul de drept. Urmează să vedem dacă România va deveni asemenea Ungariei lui Orban sau va reuși să se apropie și mai mult de standardele vestice în ceea ce privește democrația și statul de drept. Indiferent de ce se va întâmpla, manifestanții au dovedit că sunt o voce care nu mai poate fi ignorată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult