Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Lecții de la protest. Câteva din reușitele mișcării civice din ultimii ani

Proteste 12 mai

Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos

A trecut mai bine de un an de la protestele din februarie 2017, iar situația generală a societății românești pare a se înrăutăți în fiecare zi. Presa e sufocată de putere, justiția e aproape pusă pe butuci, economia începe să resimtă haosul creat de guvern, iar oamenii par a fi pierdut energia și elanul de a protesta. O stare de fatalism este reliefată în presă, dar și de simplii cetățeni, sentimentele de frustrare și de neputință par să domine societatea. De aceea, cred că este esențial să enumerăm câteva dintre reușitele mișcării civice care a avut loc în țară în ultimii ani:

1. Spiritul civic a crescut considerabil în pofida ofensivei puterii PSD-ALDE asupra societății civile. Numărul protestatarilor a scăzut, dar protestele nu au dispărut. Dimpotrivă, s-au diversificat și nuanțat, de la protestul tăcut de la Sibiu, la grupul de clujeni care a venit pe jos la București. Toate aceste evoluții au contribuit la înviorarea dezbaterilor din spațiul public. Presa străină a făcut reportaje detaliate despre situația din țară, iar politicienii europeni au văzut care este adevărata față a actualei guvernări.

2. Majoritatea protestelor și-au atins scopul. Nimeni nu se aștepta ca protestele de după Colectiv să provoace demisia guvernului, nimeni nu se gândea că OUG 13 mai poate fi oprită. 

Protestele față de modificarea codurilor penale din ultimul timp nu au fost doar slabe ca intensitate, ci și mult mai vagi în privința mesajului transmis. Manifestațiile din februarie 2017 se limitau la ordonanța 13, dar cele actuale au obiective multiple: stoparea modificărilor codurilor, demisia guvernului sau alegeri anticipate. Imediat ce simplitatea mesajului a dispărut, la fel s-a întâmplat și cu marea majoritate a celor care ieșeau în stradă. Asta nu înseamnă că actualele proteste sunt în zadar, ci pur și simplu e nevoie de mai mult timp și de o strategie coerentă pentru ca protestatarii să-și atingă obiectivele.   

3. Protestele au cuprins majoritatea țării, dar și diferite categorii sociale și profesionale. Nemulțumirile față de actuala guvernare au scos oamenii în stradă în orașe precum Alexandria sau Focșani, zone considerate fieful absolut al PSD. Studenți, corporatiști sau pensionari au făcut front comun împotriva guvernării. Mai mult, până și magistrații și-au riscat carierele protestând față de propunerile de modificare a codurilor penale.

4. Lupta pentru democrație se duce perpetuu, iar protestele au dovedit acest lucru. Mulți s-au resemnat cu gândul că protestele sunt inutile având în vedere că situația rămâne la fel, dar istoria a dovedit în nenumărate cazuri că mișcări precum cele din ultimii ani din România au nevoie de timp, lideri și obiective clar definite pentru a avea succes în față unor guverne și lideri autoritari. Atâta timp cât opoziția, ONG-urile, sindicatele și simplii manifestanți nu își vor coordona acțiunile, PSD nu va resimți vreun pericol.

Manifestațiile au schimbat măcar parțial percepția românului de rând despre politică, de la „degeaba ne strofocăm noi, ăia oricum fură și nu pățesc nimic”, la „și parcă totuși e posibil”. O parte a populației a conștientizat că e nevoie de implicare și participare activă în viața publică, că doar un sistem de checks and balances poate stopa înclinația politicianului spre a nu da socoteală nimănui. 

Totuși, cei care ies în stradă nu vor putea „cenzura” politicianul român la nesfârșit. Este nevoie de instituții puternice și independente care să împiedice derapajele oamenilor politici, instituții care să convingă cetățeanul că nu duce o luptă oarbă și imposibil de câștigat. Ultima perioadă de proteste a arătat că România încă are instituții și oameni capabili să oprească abuzurile și să păstreze statul de drept. Urmează să vedem dacă România va deveni asemenea Ungariei lui Orban sau va reuși să se apropie și mai mult de standardele vestice în ceea ce privește democrația și statul de drept. Indiferent de ce se va întâmpla, manifestanții au dovedit că sunt o voce care nu mai poate fi ignorată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult