Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Lecții de la protest. Câteva din reușitele mișcării civice din ultimii ani

Proteste 12 mai

Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos

A trecut mai bine de un an de la protestele din februarie 2017, iar situația generală a societății românești pare a se înrăutăți în fiecare zi. Presa e sufocată de putere, justiția e aproape pusă pe butuci, economia începe să resimtă haosul creat de guvern, iar oamenii par a fi pierdut energia și elanul de a protesta. O stare de fatalism este reliefată în presă, dar și de simplii cetățeni, sentimentele de frustrare și de neputință par să domine societatea. De aceea, cred că este esențial să enumerăm câteva dintre reușitele mișcării civice care a avut loc în țară în ultimii ani:

1. Spiritul civic a crescut considerabil în pofida ofensivei puterii PSD-ALDE asupra societății civile. Numărul protestatarilor a scăzut, dar protestele nu au dispărut. Dimpotrivă, s-au diversificat și nuanțat, de la protestul tăcut de la Sibiu, la grupul de clujeni care a venit pe jos la București. Toate aceste evoluții au contribuit la înviorarea dezbaterilor din spațiul public. Presa străină a făcut reportaje detaliate despre situația din țară, iar politicienii europeni au văzut care este adevărata față a actualei guvernări.

2. Majoritatea protestelor și-au atins scopul. Nimeni nu se aștepta ca protestele de după Colectiv să provoace demisia guvernului, nimeni nu se gândea că OUG 13 mai poate fi oprită. 

Protestele față de modificarea codurilor penale din ultimul timp nu au fost doar slabe ca intensitate, ci și mult mai vagi în privința mesajului transmis. Manifestațiile din februarie 2017 se limitau la ordonanța 13, dar cele actuale au obiective multiple: stoparea modificărilor codurilor, demisia guvernului sau alegeri anticipate. Imediat ce simplitatea mesajului a dispărut, la fel s-a întâmplat și cu marea majoritate a celor care ieșeau în stradă. Asta nu înseamnă că actualele proteste sunt în zadar, ci pur și simplu e nevoie de mai mult timp și de o strategie coerentă pentru ca protestatarii să-și atingă obiectivele.   

3. Protestele au cuprins majoritatea țării, dar și diferite categorii sociale și profesionale. Nemulțumirile față de actuala guvernare au scos oamenii în stradă în orașe precum Alexandria sau Focșani, zone considerate fieful absolut al PSD. Studenți, corporatiști sau pensionari au făcut front comun împotriva guvernării. Mai mult, până și magistrații și-au riscat carierele protestând față de propunerile de modificare a codurilor penale.

4. Lupta pentru democrație se duce perpetuu, iar protestele au dovedit acest lucru. Mulți s-au resemnat cu gândul că protestele sunt inutile având în vedere că situația rămâne la fel, dar istoria a dovedit în nenumărate cazuri că mișcări precum cele din ultimii ani din România au nevoie de timp, lideri și obiective clar definite pentru a avea succes în față unor guverne și lideri autoritari. Atâta timp cât opoziția, ONG-urile, sindicatele și simplii manifestanți nu își vor coordona acțiunile, PSD nu va resimți vreun pericol.

Manifestațiile au schimbat măcar parțial percepția românului de rând despre politică, de la „degeaba ne strofocăm noi, ăia oricum fură și nu pățesc nimic”, la „și parcă totuși e posibil”. O parte a populației a conștientizat că e nevoie de implicare și participare activă în viața publică, că doar un sistem de checks and balances poate stopa înclinația politicianului spre a nu da socoteală nimănui. 

Totuși, cei care ies în stradă nu vor putea „cenzura” politicianul român la nesfârșit. Este nevoie de instituții puternice și independente care să împiedice derapajele oamenilor politici, instituții care să convingă cetățeanul că nu duce o luptă oarbă și imposibil de câștigat. Ultima perioadă de proteste a arătat că România încă are instituții și oameni capabili să oprească abuzurile și să păstreze statul de drept. Urmează să vedem dacă România va deveni asemenea Ungariei lui Orban sau va reuși să se apropie și mai mult de standardele vestice în ceea ce privește democrația și statul de drept. Indiferent de ce se va întâmpla, manifestanții au dovedit că sunt o voce care nu mai poate fi ignorată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0


Îți recomandăm

Laurențiu Beșu

Un val de reacții fără precedent traversează sistemul judiciar românesc, după ce judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a publicat pe Facebook un mesaj de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu — două dintre vocile care au semnalat public presiuni, disfuncționalități și nereguli sistemice din interiorul justiției, în urma publicării unui documentar Recorder despre sistemele obscure care controlează justiția românească în ultimii ani.

Citește mai mult

Ilie Bolojan dec 2025

- vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor; foto: Profimedia

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult