Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Lecții de la protest. Câteva din reușitele mișcării civice din ultimii ani

Proteste 12 mai

Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos

A trecut mai bine de un an de la protestele din februarie 2017, iar situația generală a societății românești pare a se înrăutăți în fiecare zi. Presa e sufocată de putere, justiția e aproape pusă pe butuci, economia începe să resimtă haosul creat de guvern, iar oamenii par a fi pierdut energia și elanul de a protesta. O stare de fatalism este reliefată în presă, dar și de simplii cetățeni, sentimentele de frustrare și de neputință par să domine societatea. De aceea, cred că este esențial să enumerăm câteva dintre reușitele mișcării civice care a avut loc în țară în ultimii ani:

1. Spiritul civic a crescut considerabil în pofida ofensivei puterii PSD-ALDE asupra societății civile. Numărul protestatarilor a scăzut, dar protestele nu au dispărut. Dimpotrivă, s-au diversificat și nuanțat, de la protestul tăcut de la Sibiu, la grupul de clujeni care a venit pe jos la București. Toate aceste evoluții au contribuit la înviorarea dezbaterilor din spațiul public. Presa străină a făcut reportaje detaliate despre situația din țară, iar politicienii europeni au văzut care este adevărata față a actualei guvernări.

2. Majoritatea protestelor și-au atins scopul. Nimeni nu se aștepta ca protestele de după Colectiv să provoace demisia guvernului, nimeni nu se gândea că OUG 13 mai poate fi oprită. 

Protestele față de modificarea codurilor penale din ultimul timp nu au fost doar slabe ca intensitate, ci și mult mai vagi în privința mesajului transmis. Manifestațiile din februarie 2017 se limitau la ordonanța 13, dar cele actuale au obiective multiple: stoparea modificărilor codurilor, demisia guvernului sau alegeri anticipate. Imediat ce simplitatea mesajului a dispărut, la fel s-a întâmplat și cu marea majoritate a celor care ieșeau în stradă. Asta nu înseamnă că actualele proteste sunt în zadar, ci pur și simplu e nevoie de mai mult timp și de o strategie coerentă pentru ca protestatarii să-și atingă obiectivele.   

3. Protestele au cuprins majoritatea țării, dar și diferite categorii sociale și profesionale. Nemulțumirile față de actuala guvernare au scos oamenii în stradă în orașe precum Alexandria sau Focșani, zone considerate fieful absolut al PSD. Studenți, corporatiști sau pensionari au făcut front comun împotriva guvernării. Mai mult, până și magistrații și-au riscat carierele protestând față de propunerile de modificare a codurilor penale.

4. Lupta pentru democrație se duce perpetuu, iar protestele au dovedit acest lucru. Mulți s-au resemnat cu gândul că protestele sunt inutile având în vedere că situația rămâne la fel, dar istoria a dovedit în nenumărate cazuri că mișcări precum cele din ultimii ani din România au nevoie de timp, lideri și obiective clar definite pentru a avea succes în față unor guverne și lideri autoritari. Atâta timp cât opoziția, ONG-urile, sindicatele și simplii manifestanți nu își vor coordona acțiunile, PSD nu va resimți vreun pericol.

Manifestațiile au schimbat măcar parțial percepția românului de rând despre politică, de la „degeaba ne strofocăm noi, ăia oricum fură și nu pățesc nimic”, la „și parcă totuși e posibil”. O parte a populației a conștientizat că e nevoie de implicare și participare activă în viața publică, că doar un sistem de checks and balances poate stopa înclinația politicianului spre a nu da socoteală nimănui. 

Totuși, cei care ies în stradă nu vor putea „cenzura” politicianul român la nesfârșit. Este nevoie de instituții puternice și independente care să împiedice derapajele oamenilor politici, instituții care să convingă cetățeanul că nu duce o luptă oarbă și imposibil de câștigat. Ultima perioadă de proteste a arătat că România încă are instituții și oameni capabili să oprească abuzurile și să păstreze statul de drept. Urmează să vedem dacă România va deveni asemenea Ungariei lui Orban sau va reuși să se apropie și mai mult de standardele vestice în ceea ce privește democrația și statul de drept. Indiferent de ce se va întâmpla, manifestanții au dovedit că sunt o voce care nu mai poate fi ignorată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0
  • Don't count the eggs until they hatched, zic americanii A, si inca ceva, daca cineva crede ca peisajul politic al Romaniei sa temut fie si o secunda de civic sau de proteste si nu de mana lunga a U.E..........
    • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult