Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Libertatea de a sta degeaba

Potrivit celor mai recente date statistice Eurostat, 1 din 4 tineri români asigură tăierea hranei pentru câinii vegetarieni. Nu muncesc nicăieri și nu urmează vreo facultate.

Cei mai mulți dintre ei nu vor să se angajeze undeva în țară, motivând că banii sunt prea puțini și munca îi obosește. Așteaptă să prindă un loc de muncă sezonier prin străinătate, pentru ca, cu banii câștigați astfel, s-o mai ducă o vreme în România.

Sau, viețuiesc pe banii părinților. 

Înainte de `89, astfel de tineri, depistați de organe, erau încadrați în categoria „persoane fără ocupație”, care constituia un delict – în presa comunistă li se spunea mai direct: paraziți. Statul distribuia un loc de muncă, bun, prost, oricărui cetățean.

Eram privați de libertatea de a sta degeaba.

Întrebarea este: a fost mai rău atunci, sau e mai rău acum, stimați Republicani?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Tiraspol

„Ne vedem la tanc”. E reperul pe care Vitali, ghidul nistrean, ni l-a dat cu o seară înainte de a porni spre Tiraspol. Nu la vreun turn cu ceas, nu la statuia vreunui ilustru scriitor sau lângă vreun palat în stil baroc. Bănuiam că excursia în Transnistria va fi diferită față de orice altă destinație vizitată până acum, știam că e unul din acele locuri din Europa răsăriteană cu conflicte înghețate, nu îngropate, însă voiam să aflu cum se traduce acest lucru în viața cotidiană a locuitorilor săi.

Citește mai mult

Scrisoare profesor engleza

Fiecare copil din clasă a primit o scrisoare de la profesorul lor de engleză, care pleacă. Se intitulează „You are all idiots." HR-ul, așa cum proful mărturisește, i-a spus că titlul e „not appropriate” și „potentially actionable". L-a păstrat oricum, pentru că, scrie el, copiii știu deja că le-o spune cu afecțiune — așa cum (tot cu afecțiune) își descrie și pisicile drept „not the sharpest tools in the shed" (nu cele mai inteligente), pentru că intră zilnic, cu capul înainte, în aceeași ușă de sticlă.

Citește mai mult