Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Licitație de 2,38 miliarde de lei, pentru tronsonul de metrou Băneasa - Aeroportul Otopeni. Experții BEI au arătat că proiectul nu e rentabil

metrou M6

Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru traseul dintre Băneasa (Tokyo) și Aeroportul Otopeni. 

Valoarea contractului este de 2,38 miliarde de lei, fără TVA, a anunțat secretarul de stat în Transporturi, Irinel Scrioșteanu.

O analiză realizată de experții Băncii Europene de Investiții (BEI), la solicitarea Ministerului Transporturilor, în mandatul lui Cătălin Drulă, a arătat însă că proiectul M6 de la Băneasa la Aeroportul Otopeni are un prag de rentabilitate de doar 0,17%, față de 5% cât e pragul normal pentru ca un proiect să fie considerat fezabil, notează Hotnews.ro, care a consultat memorandumul. În plus, proiectul are și alte dezavantaje, cum ar fi costul ridicat pentru varianta unui metrou subteran și dublarea liniei de către actuala conexiune feroviară Gara de Nord-Aeroport. 

Pe de altă parte, experții BEI au arătat că densitatea redusă a populației și a locurilor de muncă de-a lungul traseului magistralei M6 (după stația Tokyo) duce la un număr relativ redus de călători prognozat.

Totodată, analiza BEI-PASSA prezintă și o serie de riscuri, care pot avea un impact negativ asupra valorilor investiției, precum și asupra traficului prognozat în studiul de fezabilitate inițial, printre care construcția unui nou terminal în partea de est a pistelor de aterizare, ceea ce induce un grad mare de incertitudine în prognoza traficului de călători de pe secțiunea nord a magistralei M6.

„M6 are multiple probleme de fezabilitate. Comisia Europeană a refuzat finanțarea. Hai să nu facem o investiție doar că sună bine pentru PR”, spunea la începutul anului fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult