Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Licitație de 2,38 miliarde de lei, pentru tronsonul de metrou Băneasa - Aeroportul Otopeni. Experții BEI au arătat că proiectul nu e rentabil

metrou M6

Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru traseul dintre Băneasa (Tokyo) și Aeroportul Otopeni. 

Valoarea contractului este de 2,38 miliarde de lei, fără TVA, a anunțat secretarul de stat în Transporturi, Irinel Scrioșteanu.

O analiză realizată de experții Băncii Europene de Investiții (BEI), la solicitarea Ministerului Transporturilor, în mandatul lui Cătălin Drulă, a arătat însă că proiectul M6 de la Băneasa la Aeroportul Otopeni are un prag de rentabilitate de doar 0,17%, față de 5% cât e pragul normal pentru ca un proiect să fie considerat fezabil, notează Hotnews.ro, care a consultat memorandumul. În plus, proiectul are și alte dezavantaje, cum ar fi costul ridicat pentru varianta unui metrou subteran și dublarea liniei de către actuala conexiune feroviară Gara de Nord-Aeroport. 

Pe de altă parte, experții BEI au arătat că densitatea redusă a populației și a locurilor de muncă de-a lungul traseului magistralei M6 (după stația Tokyo) duce la un număr relativ redus de călători prognozat.

Totodată, analiza BEI-PASSA prezintă și o serie de riscuri, care pot avea un impact negativ asupra valorilor investiției, precum și asupra traficului prognozat în studiul de fezabilitate inițial, printre care construcția unui nou terminal în partea de est a pistelor de aterizare, ceea ce induce un grad mare de incertitudine în prognoza traficului de călători de pe secțiunea nord a magistralei M6.

„M6 are multiple probleme de fezabilitate. Comisia Europeană a refuzat finanțarea. Hai să nu facem o investiție doar că sună bine pentru PR”, spunea la începutul anului fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult