Anularea prezidențialelor rămâne, în mod firesc, una dintre temele importante ale acestor zile. Ar trebui să demisioneze Klaus Iohannis, în acest context? Există instituții ale statului român care fac în această perioadă anchete privind motivele invocate oficial pentru anularea prezidențialelor? La aceste întrebări și nu numai a răspuns prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, la emisiunea ”În fața ta”, moderată de jurnaliștii Florin Negruțiu și Claudiu Pândaru.
Despre oportunitatea demisiei lui Klaus Iohannis, Ciucu crede că lucrurile nu sunt tocmai simple. Pentru că, pe de o parte, plecarea lui Iohannis ar genera instabilitate în România, iar, pe de altă parte, asta le-ar oferi suveraniștilor argumente suplimentare pentru o eventuală creștere electorală. Cu toate acestea, comunicarea PNL cu Klaus Iohannis pare a fi în continuare deficitară, iar Klaus Iohannis rămâne la fel de necomunicativ ca și până acum, motiv pentru care chiar și un liberal precum Ciucu spune că își dorește doar ca președintele României să nu lase țara într-o situație mai grea decât a găsit-o.
Anularea alegerilor, însă, rămâne o temă esențială a dezbaterii publice, așa că prim-vicepreședintele PNL a fost întrebat dacă vreo instituție a statului român face în această perioadă vreun demers pentru a lămuri anularea prezidențialelor.
”Din câte știu instituțiile de securitate au venit cu un raport care a fost făcut public, care a declanșat o acțiune la nivel de parchet și se desfășoară acum o cercetare in rem, adică nu se cercetează o persoană, se cercetează niște fapte. Eu mă aștept ca aceleași instituții, care sunt parte a statului de drept, și mă refer la parchet, să-și facă treaba. În sine un raport nu trebuie să dovedească. Un raport este o dovadă. În momentul în care cineva face un raport de analiză nu vine și prezintă efectiv indicatorii chimico-biologici ai analizelor, ci vine și pune niște concluzii, pentru că ține loc de o opinie tip expert, bine documentată. Și dacă scrie într-un document oficial, așteptarea mea e ca acel raport să fie luat ca atare. Și, evident, dacă sunt clarificări de care are nevoie procuratura, instituțiile care au făcut acel raport să vină în justiție cu date suplimentare pentru a da o bază cât mai bună de credibilitate acelui raport. ” - a mai punctat Ciucu în cadrul interviului.
”Nu știu ce va face domnul Iohannis, demisia e un act unilateral. Nu pot evalua acest lucru în acest moment, din contră, poate să fie chiar rău. Iar ajungem într-o zonă de instabilitate, iar dai satisfacție unora, mă refer la cei care vor să izoleze România, că au făcut ei nu știu ce acțiuni politice și și-a dat demisia.
Fiind un act unilateral, rămâne doar la nivelul conștiinței domniei sale și iarăși este important că orice va face să acționeze responsabil, pentru că încă este președintele României, este încă garantul constituției, este încă un președinte constituțional legal.
O democrație nu se susține numai prin alegeri. Evident că alegerile libere, netrucate sunt foarte importante în orice democrație. Dar democrația mai are câteva atribute. Ea trebuie să fie o democrație liberală și trebuie să aibă atașat statul de drept. Din punctul meu de vedere, când ai o Curte Constituțională, care este parte a statului de drept, care a venit cu o decizie, din punctul meu de vedere este un președinte în continuare legitim.”
Întrebat ce așteptări mai are de la Klaus Iohannis, Ciucu a spus că speră să acționeze responabil:
”Să acționeze responsabil înseamnă să facă tot ce ține de domnia sa să nu lase România mai rău decât a găsit-o, în ceea ce privește arhitectura constituțională și parcursul euro-atlantic al țării noastre. Neavând o comunicare cu dânsul, nu pot decât să sper că face acest lucru și încă este garantul Constituției.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1 – Dacă Raportul în baza căruia a fost anulat primul tur al prezidențialelor trebuie luat de bun, de ce se mai cercetează faptele? E total pe dos. În mod logic (și mai ales cronologic) faptele ar fi trebuit cercetate în avans, pentru a da o bază raportului și nu invers. Dacă cercetarea in rem nu va aduce dovezi clare pentru a evidenția vreo neregulă, ce să înțelegem? Că turul 1 al alegerilor prezidențiale a fost anulat în mod total arbitrar?
2 – De ce demisia lui Iohannis ar crea instabilitate? Dacă și-ar fi dat demisia imediat după expirarea termenului legal, sigur nu ar fi fost nicio problemă ca rolul președintelui să fie luat de șeful Senatului. O dată cu trecerea timpului evident că se ridică tot felul de suspiciuni. Mai ales că binecuvântarea CCR ca Iohannis să rămână pe post oricât de mult timp (fără să fie decretată stare de război sau de catastrofă), nu arată decât că CCR funcționează după legi proprii, nescrise. Să revedem prevederile art. 83 al Constituției României (Durata mandatului), ca să înțelegem mai bine situația creată:
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Astfel, CCR consideră că Iohannis poate sta la Cotroceni pe o perioadă nedeterminată dar nu mai târziu de depunerea jurământului de Președintele nou ales, potrivit alin (2) de mai sus.
Însă CCR nu ține cont de loc de prevederile alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (3) de mai sus, în care se precizează în modul cel mai clar că durata mandatului este de 5 ani și că mandatul poate fi prelungit numai prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Pentru oricine poate citi și înțelege un text simplu, mandatul președintelui se termină după 5 ani și poate fi prelungit prin lege organică numai în caz de război sau de catastrofă.
Sunt de acord că avem de-a face cu un caz de catastrofă și anume aceea ca CG să ajungă președinte dar totuși, nu am văzut în Monitorul Oficial nicio lege organică prin care să se oficializeze această stare de catastrofă.
De ce nu ne explică CCR și nouă, muritorilor de rând, de ce a ignorat prevederile alin. (1) și (3) ale art. 83 din Constituție?
Ne pregătim pentru domnia legii junglei, pentru că alte legi vedem că nu se mai respectă.
Eu am făcut un comentariu încă de la prima intervenție a CCR (când Șoșoacă a fost exclusă de pe lista candidaților la prezidențiale), la care CTP - indirect - mi-a răspuns prin alt articol că nu înțeleg regulile de apărare a democrației și, la acel moment, i-am dat dreptate. Dar CCR a continuat cu anularea turului 1 al prezidențialelor și cu prelungirea mandatului lui Iohannis, cu de la sine interpretare. Probabil, CCR va continua pleiada măsurilor cu excluderea și a lui CG de la următoarele alegeri. L-aș întreba acum pe CTP, dacă toate astea justifică apărarea democrației, chiar dacă nu au o bază legală solidă. Sau poate au dar nu o văd eu.