Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Lumea după pandemie: industrii și meserii care dispar „peste noapte”, efectul telemuncii asupra salariilor și prăpastia tot mai mare între bogații și săracii Planetei

Casieră supermarket

Foto: Profimedia

COVID-19 va rămâne în istorie ca unul dintre cele mai distrugătoare evenimente din epoca modernă, criza sanitară fiind acompaniată de o gravă recesiune, probabil cu consecințe mult mai mari și cu o întindere în timp mult mai îndelungată decât cea mai mare criză financiară a epocii moderne, criza sub-prime din 2008, numită și Marea Recesiune.

Totuși, în timp de criză, miliardarii planetei și-au dublat sau chiar triplat averile. În 2020 Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit prima persoană a cărei avere este mai mare de 200 miliarde dolari, cu toate că a trecut printr-un divorț costisitor anul trecut. De altfel, fosta soție, Mackenzie Scott, devine în urma divorțului, a 13-a cea mai bogată persoană din lume cu o avere estimată la 62,7 miliarde dolari.

Studiile din ultima perioadă arată că 1% din populația globului deține peste jumătate din averea globală. Pe de altă parte, jumătatea cea mai săracă a populației deține doar 1% din averea globală.

La prima vedere lucrurile nu par chiar foarte echitabile și există și date care dovedesc că în ultimele două sute de ani inegalitatea socială continuă să se accentueze, ultimele decade accelerând această tendință. Nu greșim dacă spunem că părinții și bunicii noștri trăiau într-o lume mai egală din punct de vedere a distribuție averii globale. 

În economie, există un indicator care măsoară inegalitatea distribuției averii unei națiuni sau a unui grup de persoane. Acest indicator se numește coeficientul Gini sau index-ul Gini și a fost introdus în 1912 de către un statistician și sociolog italian, Corrado Gini. El măsoară inegalitatea calculând distribuția statistică a averilor unei națiuni sau a unui grup de persoane. Coeficientul Gini are o valoare cuprinsă între 0 și 1, dacă avem 0 ne aflăm într-o situație de egalitate perfectă, fiecare persoană din eșantionul măsurat având aceeași avere, iar 1 în situația când o singură persoană deține toată averea grupului analizat.

Dacă sunteți curioși pe unde se situează România, uitați-va la harta de mai jos realizată de World Bank (datele sunt din 1992-2018):

Din figura de mai sus reiese că situația stă destul de prost în Africa și în America Latină, totuși nici în restul lumii distribuția averii nu este foarte echitabilă.

Interesant este de analizat cum a evoluat acest indicator de-a lungul timpului. Mă voi opri doar la câteva state dezvoltate - USA, China și Germania:

Statele Unite

https://tradingeconomics.com/united-states/gini-index-wb-data.html

China

https://tradingeconomics.com/china/gini-index-wb-data.html

Germania

https://tradingeconomics.com/germany/gini-index-wb-data.html

După cum vedem în toate cele 3 țări indexul Gini a crescut în ultimele decenii.

De altfel, mai multe măsurători din 1820 până în prezent arată că inegalitatea socială a crescut constant la nivel global:

Sursa : https://en.wikipedia.org/wiki/Gini_coefficient

O analiză mai optimistă din 2013 prevede că lucrurile vor evolua într-o direcție pozitivă deoarece autorul observă o ușoară scădere a curbei între 2000-2010:

https://peterslarson.com/2013/10/16/global-inequality-is-it-getting-better-or-worse/

Din păcate, datele culese după ultima criză economică au arătat că în urma crizei financiare precedente cei mai mulți milionari și miliardari și-au mărit averile iar indexul Gini a luat-o din nou pe o pantă ascendentă. Opinia mea este că după criza COVID-19 ne vom afla într-o situație și mai complicată, bogații lumii vor acumula din ce în ce mai multă avere, pe când săracii vor săraci din ce în ce mai mult. De ce spun asta?

COVID-19 a oficializat remote work (telemunca). În timpul pandemiei unele companii și-au dat seama că-și pot continua afacerile și în condiții de lockdown cu toți angajații acasă. Tool-urile colaborative cum ar fi Zoom, Microsoft Teams, Jira etc facilitează munca de acasă pentru lucrătorii white collars. Patronii și-au dat seama că nu este necesar ca angajații să fie în clădirile de birouri, pot foarte bine să-și desfășoare munca și de acasă (acolo unde se poate – în general corporatiștii, white collars workers). Mai mult, compania își reduce costurile cu utilitățile, chiria, consumabilele etc. Munca de acasă aduce beneficii și angajatului pe termen scurt (mai mult timp petrecut cu familia, se reduce timpul petrecut în trafic, se poate ocupa și de alte hobby-uri pentru care în trecut nu avea suficient timp etc). Cu toate astea, părerea mea este că WFH prelungit deschide cutia Pandorei iar pe termen lung beneficiile pentru angajați vor fi minime. În primul rând, angajatorul nu mai depinde de forța de muncă dintr-o anumită regiune, țară. Dacă până acum, cel puțin în industria IT, în orașele mari, era bătaie pe forța de muncă, angajatul dictând condițiile, de azi înainte angajatorul se poate gândi că la fel de bine cum lucrează cu Ion din București ar putea lucra cu Vasile din Botoșani sau cu Satish din Bangladesh, la cu totul alte costuri. Concluzia mea este că remote work va duce la o scădere a salariilor în toate domeniile.

Digitalizarea și automatizarea. Covid-19 a accelerat adopția digitalului și a automatizării. Dacă până acum prezența în online era o opțiune, acum pentru foarte multe afaceri, dacă nu pentru toate, este o necesitate și o luptă pentru supraviețuire. Odată cu digitalizarea se va dezvolta și automatizarea, task-urile repetitive din toate domeniile vor fi complet înlocuite de roboți sau script-uri. Eu sunt într-un domeniu aflat pe val – IT – iar această tendință ne va da ceva de lucru în următorii ani, prevăd o creștere a sectorului și în Romănia și în întreaga lume. Problema este că odată cu digitalizarea și automatizarea vor dispărea o mulțime de joburi din categoria blue collars și chiar din zona funcționarilor. Spre exemplu pe viitor nu vor mai exista casieri, front office în bănci, angajați la ghișeele statului (aici va mai dura ceva), șoferi sau angajați în call centers. Totuși, populația aceasta va exista în continuare și va trebui să se ocupe cu ceva.

Unele sectoare vor fi afectate pe termen lung și ori se vor reinventa, ori vor funcționa la nivel minim. Aici mă gândesc la cei care dețin spații de birouri, săli de conferință, săli pe care le închiriau pentru diverse evenimente, liniile aeriene care iși bazau business-ul exclusiv pe curse aeriene destinate oamenilor de afaceri etc. Cu siguranță, și după COVID-19 unele spații de birouri vor rămâne goale iar oamenii de afaceri care înainte de COVID călătoreau frecvent vor afla că deplasarea nu este neapărat obligatorie și business se poate face și prin telefon sau prin zoom. Mai mult, în epoca pre-COVID, în sectorul bancar din România, a existat și o „cursă a înarmărilor”, fiecare bancă deschizând zeci de sucursale în cele mai mici comune. Acum, aceste sucursale se dovedesc inutile, aproape toată lumea fiind nevoită să se mute în online (desigur, adopția digitalului in România este mult mai scăzută decât în Europa, dar vom fi nevoiți și noi, în curând, să facem toate plățile online). În orice caz, sectorul bancar este amenințat de un adversar mult mai periculos: criptomoneda – Bitcoin, Libra, E-gold etc și de companiile Fintech, cum ar fi Revolut. Prevăd că pandemia va închide 80% din agențiile și sucursalele deschise în anii trecuți. În aceste industrii lucrau zeci de mii de oameni, în orașele mici banca fiind unul din singurii angajatori locali.

Afacerile conexe. Sunt multe afaceri care își bazau business-ul pe funcționarea celor de la punctul 3. În această categorie intră toate buticurile, cafenelele, covrigăriile din jurul spațiilor de birouri sau din aeroporturi, organizatorii de evenimente, cei care asigurau diverse servicii pentru compania principală (cum ar fi taximetriștii, paza). Toți aceștia se vor afla într-o situație foarte complicată, business-ul lor fiind strâns legat de afacerea principală. De altfel, m-am plimbat recent prin București printr-o zonă de birouri si 70% din restaurantele, covrigăriile, cafenelele care erau deschise înainte aveau lacătul pe ușă.

Educația. Copiii care sunt la școală și au intrat în online din martie 2020 reprezintă foarte bine zicala „scapă cine poate”. În constituția României, la articolul 32 se prevede că :

  • Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.

România, și multe alte țări ale lumii, nu este pregătită să susțină învățământul online. Doar o parte, cei deja cu o situație materială peste medie, vor reuși să-și sprijine copiii în această aventură a învățământului online, cei mulți, fără posibilități, vor pierde un an, doi sau mai mulți de școală, lucru care va adânci inegalitățile sociale și va scădea și mai mult „egalitatea de șanse” pe o piață a muncii din ce în ce mai sofisticată. Cei care vor învăța online în mediul rural vor pierde iremediabil anii de școală iar recuperarea va fi aproape imposibilă.

În concluzie, părerea mea e că, din nefericire, COVID-19 va accelera inegalitățile sociale iar în urma pandemiei cei bogați vor deveni din ce în ce mai bogați iar cei săraci vor deveni din ce în ce mai săraci iar indexul Gini se va îndrepta tot mai mult spre 1, așa cum s-a întâmplat și până acum, probabil cu o creștere exponențială în funcție de timp.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce ma intereseaza pe mine cata avere are Bezos, important e ca toata lumea sa traiasca decent, chestia asta cu Bezos imi aduce aminte de povestea cu "sa moara si capra vecinului.
    Adevarul e in globalizare, bunurile se produc in China sau alte tari din lumea a treia unde cheltuielile sunt mici si apoi se vand in tarile dezvoltate cu profituri uriase. De exemplu IPhon-urile, toate se fabrica in China.
    • Like 0
  • Ar fi interesant sa aduci si argumente asupra cresterii bunastarii polulatiei din clasa de jos si cea medie din ultimii ani! Nu cred ca e asa important cate miliarde au mai facut aceeasi din top, poate ca ar trebui sa stim daca acea crestere a contribuit si a generat prosperitate. Cat despre situatia joburilor ar trebui spus daca se refera pe termen mediu, lung, domenii afectare, rural, urban, altfel creaza confuzie!
    Iarasi situatia cum ca angajatii din marile orase ar putea sa lucreze de acasa din orase mai mici nu prea e sustinuta , cel putin la noi in tara, deoarece munca de acasa nu e asa usoara daca nu ai conditii de lucru. Plus de alta noi avem nevoia sa socializam in general , mai ales dupa ce va trece pandemia.
    E adevarat ca pe viitor daca cineva spera la un nivel de trai mai ridicat va trebui sa-si schimbe jobul in functie de cererea de pe piata.
    • Like 1
  • Concluziile dvs sunt mult mai amplu analizate de Youval Harari in Homo Deus si urmatoarele. Ii numeste "clasa inutililor". Zeci, sute de milioane de oameni pe intreg globul, care nu vor avea nici o calificare folositoare noii economii. Solutia este venitul minim garantat. Si, desigur, o intreaga industrie care sa le ofere escapism-ul din realitatea inutilitatii lor.
    • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      Corect...așa este..


      • Like 0
  • Gabriei check icon
    Analiza in mare parte corecta vis-a-vis de efectele crizei pandemice, dar insistenta pe inegalitatea dintre săraci și așa zișii bogați e generatoare de confuzie dacă nu chiar manipulatoare.
    Este adevarat ca Bezos este un om bogat. Dar așa zisa lui valoare este data in destul de mare parte de aprecierea acțiunilor Amazon pe bursa in contextul creșterii volumului cumpărăturilor online. Dacă mâine Bezos se decide brusc sa-și vândă acțiunile, bursele vor intra in panica și acțiunile și implicit așa zisa lui “avere” vor scădea cel puțin la jumătate, intr-o singura zi. De asemenea, o alta parte a averii sale sunt probabil mijloace fixe folosite de business-urile sale care nu pot fi transformate in bani lichizi decât dacă afacerile respective ar înceta sa existe.
    Deci nu e ca și cum acești “bogați” ai lumii ar sta pe munți de dolari și euro și in nemernicia lor nu vor sa împartă cu proletariatul.
    • Like 0
    • @ Gabriei
      Really?
      • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      Yes, really.
      • Like 0
  • Nume check icon
    Prin urmare noul normal preaslavit de mult profeti - destui de multi si pe republica.ro - nu arata deloc bine.
    Toata abureala acesta cu "remote working" sau "working from home" este de fapt un mare "bulshit" pe termen lung pentru aproape toata lumea.
    Mai putin pentru "unicorni" care isi vor umple buzunarele, in timp ce noi ii admiram in secret ce moderni si vizionari in timp ce noi vom lucra pentru ei cu bani din ce in ce mai putini.
    • Like 3
    • @ Nume
      Nu, Tendintele erau acolo. Pandemia le-a accelerat doar.
      • Like 1
  • Va lipseste un indicator din ecuatie nr populatiei,
    • Like 0
    • @ Aloha Dieux
      Se va autoregla......
      • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult