Foto: Guliver Getty Images
Începând cu data de 15 mai, România va ieși din starea de urgență. În afară de mult prea utilizatul #stămacasă, va fi nevoie să #repornimeconomia și să #avemgrijă, căci nimeni, în afară de noi înșine, nu poate avea mai bine grijă de propria sănătate.
Care este situația în care se află economia, în momentul de față? Avem peste 1,3 milioane de contracte de muncă afectate de prevederile stării de urgență, din care peste 300.000 sunt încetate.
Turismul, transporturile, domeniul ospitalității și restaurantele au fost cel mai dur lovite, însă unda de șoc s-a propagat și continuă să se propage în întreaga economie. Companiile din domeniul producției de bunuri au fost afectate, întrucât consumul s-a prăbușit.
Criza ce se desfășoară sub ochii noștri este diferită față de cele precedente. Nu este o criză a producției sau a capitalului. Sunt afectate mai multe elemente, este direct lovită oferta de bunuri, cauzată de închiderea facilităților de producție, dar este afectată și cererea, întrucât restrângerea drepturilor de mobilitate a cetățenilor a dus la închiderea unor sectoare largi de activitate. Peste acestea se suprapune o criză sanitară, care a cauzat efectele precizate anterior. Iar acest lucru se întâmplă la nivel global.
Nu mai mergem în concedii, nu mai ieșim la restaurant, nu mai achiziționăm bunuri de uz îndelungat, încercăm însă a ne conserva disponibilitățile bănești și să amânăm achiziția bunurilor.
Restrângerea mobilității a dus la apariția unui nou tipar de consumator, vorbim despre acel consumator care își evaluează achizițiile în funcție de nevoile stricte. Nu mai achiziționăm bunuri doar pentru că acestea se vând, ci achiziționăm strict ceea ce avem nevoie, când și dacă avem nevoie.
De aceea piața auto, în România, a cunoscut o scădere bruscă. În luna martie a anului curent au fost achiziționate cu mai puțin de 6600 de autoturisme, în comparație cu luna martie a anului trecut. Dacă privim ce se întâmplă pe alte piețe, aflăm că în Marea Britanie, vânzările de autoturisme noi au scăzut în luna aprilie cu 97%, iar cele ale Dacia cu 99%. Piața auto din Marea Britanie, se estimează că va înregistra în cursul acestui an, cel mai scăzut nivel din ultimii 28 de ani.
Tendințe similare se înregistrează și pe alte piețe, precum cea a Germaniei, care a înregistrat o scădere de peste 20% în primul trimestru.
Modul în care evoluează economia Germaniei ne afectează în mod direct, 23% dintre exporturile României se îndreaptă către această țară. Mai mult decât atât, intrarea în recesiune a țărilor din Uniunea Europeană va afecta direct creșterea economică a României, comerțul cu țările UE reprezintă peste 75% din valoarea totală a schimburilor comerciale pe care țara noastră le desfășoară. Dacă privim global, 84% din schimburile economice ale României au loc cu țari de pe vechiul continent. PIB-ul României, la nivel de 2019, a depășit 225 de miliarde de euro.
Pentru 2020, se estimează că România va înregistra o cădere economică în intervalul 8-10% și un deficit bugetar, optimist privind, de 6%.
Însă această criză poate fi o bună oportunitate de a atrage investiții străine, România va trebui să își joace șansele nu doar inteligent, ci și strategic.
Astfel, pe plan local, a fost lansat un program de sprijinire a IMM-urilor și nu numai. Însă România este obligată să privească și peste hotare, pentru a convinge acele companii, ale căror procese operaționale au fost afectate de criza Covid-19, să investească în țara noastră.
India s-a mișcat rapid în această direcție și a oferit companiilor care doresc să își mute fabricile din China peste 462 de mii de hectare de teren, o suprafață de două ori mai mare decât cea a statului Luxemburg.
Ar putea România să atragă companii străine pentru ca acestea să își poată reloca pe teritoriul țării noastre procesele de producție? Răspunsul este da. Ar putea să atragă România investiții de tip greenfield? Răspunsul este, de asemenea, da.
Într-o discuție avută cu profesorul Cristian Păun, acesta îmi mărturisea că este necesar nu doar să consumăm românește, ci să producem românește.
Fără producție, nu există consum. Degeaba vom începe să consumăm, dacă acele bunuri vor fi importate. De aceea, dacă analizăm balanța comercială a României, observăm că între 2017 și 2019 au ieșit din România peste 45 de miliarde de euro.
Va trebui să ieșim din paradigma „România este o piață de consum” și să adoptăm o nouă paradigmă, anume „România este o țară unde producția stă la baza creșterii economice”.
Astfel, trebuie analizate deficitele comerciale înregistrate de către țările din Uniunea Europeană pentru a se putea vedea exact unde se poate reloca producția de bunuri, în condiții de profitabilitate.
Domeniul medical este un domeniu strategic, am putea începe cu acesta. România oferă avantaje clare, atât în ceea ce privește costurile cu forța de muncă, comparativ cu cele din UE, dar și în ceea ce privește poziția geografică. Putem continua cu domeniul auto, dar și cu cel high tech.
Ce lipsește României? Răspuns: Infrastructură. România se va afla într-o poziție inferioară pentru a atrage oportunități economice, pentru care va trebui să se lupte cu țări din estul Europei, mult mai bine poziționate. Atât Ungaria, cât și Cehia, Polonia sau Slovacia au o infrastructură mult mai bine dezvoltată decât cea a țării noastre. În lipsa rutelor rapide, a conexiunilor terestre, atât auto, dar și pe cale ferată, României îi va dificil să atragă companii ce doresc nu doar să-și mute procesele de producție din alte țări, ci de să atragă investiții străine, în general. De aceea este necesar ca România să se miște rapid și să implementeze proiecte mari de infrastructură. Finalizarea coridorului IV pan-european, inclusiv centura Capitalei, poate fi cel mai bun start în această direcție.
Cuvântul cheie în perioada următoare: investiții
Revenim la PIB-ul de 225 de miliarde de euro, înregistrat în 2019. Ne punem mereu problema că nu avem disponibilități bănești pentru a finanța pensii sau salarii. Ceea ce este adevărat, având în vedere modul în care guvernele din perioada 2012 – 2019 au acționat și legile populiste adoptate.
Însă cum ar fi dacă economia României ar atinge un PIB de 350-400 de miliarde de euro? Cum ar fi ca România să repornească nu doar economia, ci să devină un pol al atragerii investițiilor, a acelor companii care doresc să creeze produse cu valoare adăugată mare pe teritoriul țării noastre?
Cum ar fi ca țara noastră să devină atractivă pentru cetățenii din UE, atrași nu doar de frumusețile naturale sau de ospitalitatea românilor, ci și de oportunitățile economice sau de mediul de afaceri prietenos?
Cum ar fi ca românii ce au emigrat, indiferent de pregătirea lor, să revină în țară pentru a-și continua viața aici? Cum ar fi să alegem să trăim într-un mediu pozitiv, constructiv, unde putem să ne folosim propriile aptitudini pentru a crea plusvaloare aici, nu la 2500 de km de țară?
Aceste lucruri se pot realiza. Da. România are capacitatea de a renaște, iar acest lucru se va întâmpla gândind pragmatic, inteligent, chiar oportunist. Și vom realiza acest lucru în interesul cetățenilor acestei țări.
România, think big, pregătește-te să renaști!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ceea ce inseamna ca nu am facut mai nimic in acesti ani. Sanse am avut tot timpul, pe care din pacate nu le-am fructificat, dar acum intr-adevar sunt de acord cu Dvs. ca este o sansa istorica prin "alinierea astrelor".
Toata lumea incepe sa fie impotriva Chinei, dar in acelasi timp inca doreste externalizare catre zone mai ieftine. Noi suntem printre cei mai ieftini din Europa, suntem membru cu drepturi depline in EU si la 72 de ore maxim distanta cu camionul de orice colt al Europei. Si atunci de ce nu facem acest lucru?!
Pentru inceput de ce nu putem:
- competitie puternica din partea Poloniei (unii spun ca sunt chinezii Europei)
- lipsa forta de munca calificata si educata
- nu suntem o tara tinta pentru emigratia non-EU care sa acopere deficitul de forta de munca
- un aparat de stat incompetent si hot
- o clasa politica meschina, corupta si impostoare
- o societate dezbinata si polarizata
- un sistem de educatie invechit si neperformant
Totusi, cum cred ca am putea:
- externalizarea management-ului dezvoltarii infrastructurii. Daca noi nu suntem in stare poata sunt altii. Ideea cu Banca Mondial nu era o idee rea
- infiintarea unui "Comitet de Stat al Planificarii". Multa lume ar spune ca sunt nostalgic, dar avem nevoie de un grup de strategi - "Think Tank" National - care sa defineasca viziunea, directiile, dar mai ales modul de implementare al acestora (teorie stim toti, dar practica ne omoara). Trebuie ceva organizat, structurat si fezabil, nu abureli de ONG din bani guvernamentali. Un grup apolitic format din experti din toate domeniile, dar care impreuna cu guvernul sa poata implementa politicile agreate.
- Facilitati fiscale pentru investitori, indiferent de nationalitate si cu clauze clare de rambursari ale facilitatilor in cazul in care investitiile pleaca in alta parte
- O dezvoltare unitara a tuturor regiunilor romanesti prin care puterea economica sa fie descentralizata si nu concentrata numai in capitala, mai ales, si in cateva orase. Ne place sau nu, dar exemplul tarilor federale, ne arata ca regionalizarea este viitorul si nu concentrarea puterii economice la nivel central, care poate genera oricand coruptie si interese meschine
- O schimbare generala a mentalitatii societatii romanesti. Sa trecem peste acest fatalism ca nimic nu este posibil in aceasta tara de r...t si sa intelegem ca daca vrem, chiar putem. Si daca nu pentru noi, atunci pentru copiii si nepotii nostri sa facem acest lucru.
Vazand ce s-a intamplat in ultimii 30 de ani, este foarte clar ca problema noastra majora este resursa umana, ca materiala exista slava domnului, si nu din punct de vedere cantitativ, ci calitativ (seriozitate, corectitudine si mentalitate). Daca rezolvam acest lucru, vom putea crea si noi un viitor in care sa credem si asa vom intra si noi in randul tarilor normale europene.
O primă investiție masivă pe care statul trebuie s-o realizeze de urgență o reprezintă investiția în plata corectă a muncii și a condițiilor de muncă și reducerea drastică a taxei pe muncă, astfel încât să ne repatriem cei 4-5 milioane de emigranți economici și să atragem încă vreo două milioane de imigranți,
O a doua investiție o reprezintă suportul firmelor private cu capital autohton prin facilități fiscale și acces garantat și sigur la linii de creditare.