Blended learning și flipped classroom sunt cuvinte în limba engleză care ar putea fi foarte bine și în chineză. Despre învățarea hibridă în noul an școlar

Foto: Guliver/ Getty Images

Ce pot întelege eu, învățător al clasei a II-a din comuna Lehancea, județul Bacău sau învățător al clasei I și a II-a din Beiuș, Bihor ori învățătoare a clasei pregătitoare din sectorul 3, București, citind cuvintele în limba engleză din titlu? Nu prea multe dincolo de traducerea mot a mot pe care o pot face, dacă știu limba engleză sau dacă am un dicționar la îndemână.  

Din fericire pentru învățământul românesc, blended learning și flipped classroom înseamnă mult mai mult și mi-ar plăcea să-mi permiteți să vă povestesc ceea ce știu eu despre aceste cuvinte. La final, vă invit să încercați să vi le însușiți, dacă sunteți profesori, prin aplicarea lor în propria voastră experiență didactică în noul an școlar cu predare-învățare-evaluare on-line.

Blended learning reprezintă o combinație de școală în sala de clasă și învățare la distanță. În comunicările primite de la autorități am găsit conceptul “blended learning” exprimat prin cuvântul hibrid care poate fi înțeles exact ca la mașini: două motoare – unul electric care transformă energia electrică în lucru mecanic și unul termic, care arde combustibil pentru a genera căldura care generează mișcarea. Așadar, folosindu-ne de o explicație simplă, blended learning este o abordare de tip hibrid a învățării prin combinarea activității desfășurate în școală cu activitățile desfășurate la distanță, incluzând dar nu limitându-se la mediul on-line, cu energiile aferente. În acest punct vă invit sa reflectăm împreună la ceea ce am scris în ultima parte a frazei de mai sus. Incluzând, dar nu limitându-se la…asta înseamnă că nu doar cele două formează blended learning, ci și activitățile pe care noi le numim acum extrașcolare și cele pe care le desfășurăm în Săptămâna Altfel (pe acestea ne dorim în secret să le putem face aproape în fiecare zi, nu-i așa?). Îmi doresc să devenim conștienți de puterea pe care o avem noi ca indivizi în acest proces. Să sperăm și să “luptăm”, speranța moare ultima!

Blended learning = învățare la școală + învățare on-line + orice alt tip de învățare pe care o practicam și până acum sub alt nume cu energia corespunzătoare.

Învățarea de tip blended learning cu cele trei componente poate avea o serie de beneficii, dacă este organizată corespunzător. În Europa nu sunt precedente ale unei astfel de învățări cu copiii din ciclul primar, de aceea cerul este limita. Ne putem gândi la această învățare ca la un proces în care împărțim cu elevul/elevii responsabilitatea noastră și greutatea pe care o purtăm pe umeri. Îi putem învăța încet, încet să fie artizanii propriei învățări, adică să știe clar ce vor să învețe și cât, să le putem aprinde curiozitatea pentru a învăța și singuri ceea ce noi ar fi trebuit să le predăm conform programei școlare. Să îi putem evalua și aprecia pe fiecare în parte prin propria implicare, adică prin măsura cu care fiecare copil în parte își evaluează propria performanță. Să îi putem sprijini cu personalizarea învățării fără să o facem noi, doar să o inspirăm. Desigur, veți gândi că este dificil și anevoios. Sunt de acord, însă există câteva artificii pe care vi le voi prezenta în continuare. Ce sunt artificiile? Sunt jocurile acelea de lumini de pe cer care te transpun într-o stare de reverie, care te fac să simți că poți orice. Cum putem noi să facem artificii în fiecare zi din viața noastră profesională? Nu putem zilnic, însă este suficient să reușim în câteva zile pentru a ne putea aminti cum e.

Așadar, despre blended learning se știe deja că este un concept complex care integrează mai multe componente, adică are nevoie de patru dimensiuni funcționale: mediul de învățare (acasă, on-line, școală), procesul de dezvoltare al competențelor (învățarea profesională pe toată durata vieții), emoționalul (motivația, satisfacția, descurajarea, frustrarea) și oamenii implicați (învățăceii, profesorii, părinții și restul oamenilor cu care intră în contact la școală sau în comunitate). Uau! S-a facut cam mare, nu? Deodată avem un elefant în cameră și nu-l mai putem ingnora.

Așadar ce este blended learning în acest moment după cele citite? Este un concept al școlilor organizație! Adică, un colos la al cărui bun mers participă toată lumea, fiecare persoană vie, copiii, părinții, profesorii, contabilii, avocații, notarii, șoferii, vânzătorii, magistrații, președinții, miniștrii, parlamentarii, brutarii, gunoierii, consilierii, pensionarii, dentiștii, vatmanii, cizmarii, croitorii, directorii, medicii etc. Această înțelegere holistica ne ușurează planificarea și inovarea în educație, pentru că blended learning este despre inovație în educație, este despre primii pași pe care îi putem face împreună ca o comunitate al cărei scop sunt propriii copii, copiii României, ai noștri, ai tuturor. Cât de frumos, nu?

Să ne revenim puțin pentru că mai avem câteva chestiuni de lămurit pentru a întelege complexitatea, dar și puterea și oportunitatea momentului.

Limitările acestui concept sunt reprezentate de: vârsta participanților, competențele lor de învățare, programa – conținuturi și obiective, infrastructură – calculatoare, rețea, locuri speciale pentru învățare, competențele profesorilor – aici mărturisesc că avem nevoie de mentorat pentru a ne însuși noi competențe specifice învățării on-line, am aflat din propria experiență și nu sunt singura care afirmă acest lucru, cultura pedagogică a școlii – iată un alt element nou pentru noi. Vorbim în acest punct despre o abordare personalizată a fiecărei școli care este o școală organizație de sine stătătoare, cu propria cultură pedagogică și cu propria strategie de blended learning.

Bun, să despicăm firul în paisprezece și să înțelegem ce conține de fapt, blended learning. Prin tehnica cunoscută sub denumirea de flipped classroom, elevii acumulează singuri cunoștințe preliminarii acasă sau oriunde altundeva în afara spațiului fizic al școlii prin intermediul cărților, cercetării on-line sau a unor filmulețe pe care le producem noi înșine pentru elevii nostri. 

De exemplu, vă pot povesti despre experiența mea cu tehnica flipped classroom la clasa pregătitoare. Luna aceasta am desfășurat un proiect experimental pe care l-am denumit “Școala Virtuală by CC – Pilot 1 Pregătitoare” (CC sunt inițialele numelui meu) cu 24 de copii care urmau să devină elevi în clasa pregătitoare din toamna acestui an, copii pe care nu i-am cunoscut înainte și despre care nu știam nimic și pe care nu îi voi mai întâlni, căci nu îmi vor fi elevi. Am făcut școala exclusiv on-line împreună 4 zile, timp în care am putut folosi tehnica flipped classroom prin intermediul unui filmuleț realizat cu telefonul meu, la biroul de unde desfășurăm școala on-line. Cum am procedat? M-am filmat trasând cu creionul pe foaie velină simbolul H mare de tipar apoi l-am trimis prin intermediul poștei electronice părinților elevilor mei cu câteva instrucțiuni de folosire atașate. Le-am spus așa: Vă rog să le arătați copiilor acest filmuleț și să nu îi ajutați în niciun fel, să îi lăsați singuri să traseze ceea ce le arăt, eu voi discuta mâine cu ei despre modul în care au lucrat și despre ce au reușit sau nu să facă. Bineînteles, au fost case în care s-a înțeles altceva sau ceva în plus ori în minus, însă nu m-a deranjat, scopul meu era să aflu dacă această metodă funcționează și cum pot îmbunătăți experiența “flipped classroom” pentru a atinge un punct în care aș fi sigură că este eficientă pentru toți copiii, ceea ce am și descoperit. Desigur, dacă aș fi avut mai mult timp, aș fi putut complica lucrurile și aș fi avut răgaz să plantez suficiente semințe, însă m-am bucurat de ceea ce am obținut, iar acum împărtășesc cu voi. Flipped classroom înseamnă mult mai mult decât filmarea despre care vorbesc, însă voi reveni cu o altă povestire pentru a vă spune toate secretele, acum îmi doresc să terminăm cu blended learning.

Deci, flipped classroom este doar o modalitate prin care putem asigura învățarea de dinainte. În blended learning există trei dimensiuni.

1. Învățarea de dinaintea învățării eveniment (învățare autonomă, discuții on-line cu alți colegi, progres individual monitorizat de fiecare);

2. Învățarea eveniment (predare, dialog, dezbatere, colaborare, lucru în echipă sau grup cu autoevaluare și evaluare încrucișată, artificii);

3. Învățarea de după învățarea eveniment (aplicații și exerciții, portofoliu, autoevaluare, sesiuni de lucru în echipă sau grup).

Flipped classroom ajută copiii la punctul 1.

Oare este clar? Mie mi se pare că nu prea și cred că aș putea aduce mai multe explicații pentru a mă asigura că am fost înțeleasă. Dorința mea este să vă ușurez munca și să vă ademenesc, dacă sunteți profesori, să îmbrățișați acest concept care ne poate face viața profesională mai ușoară.

Pentru a ajunge la învățarea eveniment, cea care se întâmplă în prezența profesorului, în sala de clasă sau în clasa virtuală în timp real, elevul este invitat să învețe singur înainte, adică să bifeze punctul 1, învățarea de dinaintea învățării eveniment, prin însușirea câtorva aspecte legate de o utilizare minimală a conceptului pe care îl predau. De exemplu, eu am vrut ca elevii mei să învețe cum să traseze H-ul, fără să știe la ce îl vor folosi și ce înseamnă de fapt. Am vrut doar să se organizeze în spațiul dedicat lucrului individual de acasă, să se așeze pe scaun în poziția corectă, să-și scoată caietul cu foaie velină, să găsească pagina corespunzătoare, să se situeze în ea, să apuce corect instrumentul de scris, în cazul lor creionul și să traseze conform instrucțiunilor primite prin intermediul filmării. Atât. Ulterior, în sala de clasă virtuală, am realizat punctul 2, învățarea eveniment, în timpul căreia am “predat” mai multe despre H mare de tipar, am făcut legătura cu semnul de circulație și am verbalizat cuvinte, le-am despărțit în silabe și am urmărit sunetul, apoi am creat conexiunea cu litera și la final i-am încurajat să experimenteze acasă punctul 3, învățarea de după învățarea eveniment. În acest punct trebuie să vă reamintesc despre conceptul școală organizație, mai exact despre componenta “omeni implicați”, adică părinții în cazul de față. Părinții joacă un rol vital aici, la o vârstă atât de fragedă și cu atât de puțină experiență de școlar, copiii de clasa pregătitoare au nevoie de suportul părinților atât în timpul orelor on-line cât și în momentele învățării blended.

La toate momentele enumerate mai sus ajungem cu ajutorul instrumentelor on-line, adică folosind resursele nelimitate și nenumărate de care ne bucurăm în anul 2020. Ideal ar fi să presărăm mai multă colaborare și să activăm și învățarea de tip mentorat care nu trebuie neapărat să fie condusă de un mentor cu certificare, ci poate să fie un coleg care este dispus să împărtășească din propria experiență, sincer și concis, cu scopul de a le fi de folos altora.

Blended learning se poate aplica în școlile organizație, în mod ideal, însă și individual, în fiecare clasă virtuală sau nu, prin priceperea și implicarea profesorului. Schema zilnică/săptămânală/lunară va conține cele 3 dimensiuni: Învățarea de dinaintea învățării eveniment, Învățarea eveniment și Învățarea de după învățarea eveniment, pe care le vom bifa cu ajutorul tehnicii flipped classroom, cu resursele de care dispunem în prezent și cu implicarea părinților și a colegilor. Mai departe, pentru a fi rotund și complet, conceptul de blended learning are nevoie de leadership la nivel instituțional, legi bune de pus în practică și documentate cu norme corespunzătoare, management eficient, condiții propice la nivel de școală și comunitate, metalitate deschisă și/sau schimbată, stare de bine în rândul tuturor participanților și în principal a profesorilor și copiilor, colaborare, feedback și feedforward, evaluare continuă și susținută a calității și comunitatea funcțională de care nu mai putem fugi.

Să fie școală în România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp