Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Blended learning și flipped classroom sunt cuvinte în limba engleză care ar putea fi foarte bine și în chineză. Despre învățarea hibridă în noul an școlar

Băiat la școala online

Foto: Guliver/ Getty Images

Ce pot întelege eu, învățător al clasei a II-a din comuna Lehancea, județul Bacău sau învățător al clasei I și a II-a din Beiuș, Bihor ori învățătoare a clasei pregătitoare din sectorul 3, București, citind cuvintele în limba engleză din titlu? Nu prea multe dincolo de traducerea mot a mot pe care o pot face, dacă știu limba engleză sau dacă am un dicționar la îndemână.  

Din fericire pentru învățământul românesc, blended learning și flipped classroom înseamnă mult mai mult și mi-ar plăcea să-mi permiteți să vă povestesc ceea ce știu eu despre aceste cuvinte. La final, vă invit să încercați să vi le însușiți, dacă sunteți profesori, prin aplicarea lor în propria voastră experiență didactică în noul an școlar cu predare-învățare-evaluare on-line.

Blended learning reprezintă o combinație de școală în sala de clasă și învățare la distanță. În comunicările primite de la autorități am găsit conceptul “blended learning” exprimat prin cuvântul hibrid care poate fi înțeles exact ca la mașini: două motoare – unul electric care transformă energia electrică în lucru mecanic și unul termic, care arde combustibil pentru a genera căldura care generează mișcarea. Așadar, folosindu-ne de o explicație simplă, blended learning este o abordare de tip hibrid a învățării prin combinarea activității desfășurate în școală cu activitățile desfășurate la distanță, incluzând dar nu limitându-se la mediul on-line, cu energiile aferente. În acest punct vă invit sa reflectăm împreună la ceea ce am scris în ultima parte a frazei de mai sus. Incluzând, dar nu limitându-se la…asta înseamnă că nu doar cele două formează blended learning, ci și activitățile pe care noi le numim acum extrașcolare și cele pe care le desfășurăm în Săptămâna Altfel (pe acestea ne dorim în secret să le putem face aproape în fiecare zi, nu-i așa?). Îmi doresc să devenim conștienți de puterea pe care o avem noi ca indivizi în acest proces. Să sperăm și să “luptăm”, speranța moare ultima!

Blended learning = învățare la școală + învățare on-line + orice alt tip de învățare pe care o practicam și până acum sub alt nume cu energia corespunzătoare.

Învățarea de tip blended learning cu cele trei componente poate avea o serie de beneficii, dacă este organizată corespunzător. În Europa nu sunt precedente ale unei astfel de învățări cu copiii din ciclul primar, de aceea cerul este limita. Ne putem gândi la această învățare ca la un proces în care împărțim cu elevul/elevii responsabilitatea noastră și greutatea pe care o purtăm pe umeri. Îi putem învăța încet, încet să fie artizanii propriei învățări, adică să știe clar ce vor să învețe și cât, să le putem aprinde curiozitatea pentru a învăța și singuri ceea ce noi ar fi trebuit să le predăm conform programei școlare. Să îi putem evalua și aprecia pe fiecare în parte prin propria implicare, adică prin măsura cu care fiecare copil în parte își evaluează propria performanță. Să îi putem sprijini cu personalizarea învățării fără să o facem noi, doar să o inspirăm. Desigur, veți gândi că este dificil și anevoios. Sunt de acord, însă există câteva artificii pe care vi le voi prezenta în continuare. Ce sunt artificiile? Sunt jocurile acelea de lumini de pe cer care te transpun într-o stare de reverie, care te fac să simți că poți orice. Cum putem noi să facem artificii în fiecare zi din viața noastră profesională? Nu putem zilnic, însă este suficient să reușim în câteva zile pentru a ne putea aminti cum e.

Așadar, despre blended learning se știe deja că este un concept complex care integrează mai multe componente, adică are nevoie de patru dimensiuni funcționale: mediul de învățare (acasă, on-line, școală), procesul de dezvoltare al competențelor (învățarea profesională pe toată durata vieții), emoționalul (motivația, satisfacția, descurajarea, frustrarea) și oamenii implicați (învățăceii, profesorii, părinții și restul oamenilor cu care intră în contact la școală sau în comunitate). Uau! S-a facut cam mare, nu? Deodată avem un elefant în cameră și nu-l mai putem ingnora.

Așadar ce este blended learning în acest moment după cele citite? Este un concept al școlilor organizație! Adică, un colos la al cărui bun mers participă toată lumea, fiecare persoană vie, copiii, părinții, profesorii, contabilii, avocații, notarii, șoferii, vânzătorii, magistrații, președinții, miniștrii, parlamentarii, brutarii, gunoierii, consilierii, pensionarii, dentiștii, vatmanii, cizmarii, croitorii, directorii, medicii etc. Această înțelegere holistica ne ușurează planificarea și inovarea în educație, pentru că blended learning este despre inovație în educație, este despre primii pași pe care îi putem face împreună ca o comunitate al cărei scop sunt propriii copii, copiii României, ai noștri, ai tuturor. Cât de frumos, nu?

Să ne revenim puțin pentru că mai avem câteva chestiuni de lămurit pentru a întelege complexitatea, dar și puterea și oportunitatea momentului.

Limitările acestui concept sunt reprezentate de: vârsta participanților, competențele lor de învățare, programa – conținuturi și obiective, infrastructură – calculatoare, rețea, locuri speciale pentru învățare, competențele profesorilor – aici mărturisesc că avem nevoie de mentorat pentru a ne însuși noi competențe specifice învățării on-line, am aflat din propria experiență și nu sunt singura care afirmă acest lucru, cultura pedagogică a școlii – iată un alt element nou pentru noi. Vorbim în acest punct despre o abordare personalizată a fiecărei școli care este o școală organizație de sine stătătoare, cu propria cultură pedagogică și cu propria strategie de blended learning.

Bun, să despicăm firul în paisprezece și să înțelegem ce conține de fapt, blended learning. Prin tehnica cunoscută sub denumirea de flipped classroom, elevii acumulează singuri cunoștințe preliminarii acasă sau oriunde altundeva în afara spațiului fizic al școlii prin intermediul cărților, cercetării on-line sau a unor filmulețe pe care le producem noi înșine pentru elevii nostri. 

De exemplu, vă pot povesti despre experiența mea cu tehnica flipped classroom la clasa pregătitoare. Luna aceasta am desfășurat un proiect experimental pe care l-am denumit “Școala Virtuală by CC – Pilot 1 Pregătitoare” (CC sunt inițialele numelui meu) cu 24 de copii care urmau să devină elevi în clasa pregătitoare din toamna acestui an, copii pe care nu i-am cunoscut înainte și despre care nu știam nimic și pe care nu îi voi mai întâlni, căci nu îmi vor fi elevi. Am făcut școala exclusiv on-line împreună 4 zile, timp în care am putut folosi tehnica flipped classroom prin intermediul unui filmuleț realizat cu telefonul meu, la biroul de unde desfășurăm școala on-line. Cum am procedat? M-am filmat trasând cu creionul pe foaie velină simbolul H mare de tipar apoi l-am trimis prin intermediul poștei electronice părinților elevilor mei cu câteva instrucțiuni de folosire atașate. Le-am spus așa: Vă rog să le arătați copiilor acest filmuleț și să nu îi ajutați în niciun fel, să îi lăsați singuri să traseze ceea ce le arăt, eu voi discuta mâine cu ei despre modul în care au lucrat și despre ce au reușit sau nu să facă. Bineînteles, au fost case în care s-a înțeles altceva sau ceva în plus ori în minus, însă nu m-a deranjat, scopul meu era să aflu dacă această metodă funcționează și cum pot îmbunătăți experiența “flipped classroom” pentru a atinge un punct în care aș fi sigură că este eficientă pentru toți copiii, ceea ce am și descoperit. Desigur, dacă aș fi avut mai mult timp, aș fi putut complica lucrurile și aș fi avut răgaz să plantez suficiente semințe, însă m-am bucurat de ceea ce am obținut, iar acum împărtășesc cu voi. Flipped classroom înseamnă mult mai mult decât filmarea despre care vorbesc, însă voi reveni cu o altă povestire pentru a vă spune toate secretele, acum îmi doresc să terminăm cu blended learning.

Deci, flipped classroom este doar o modalitate prin care putem asigura învățarea de dinainte. În blended learning există trei dimensiuni.

1. Învățarea de dinaintea învățării eveniment (învățare autonomă, discuții on-line cu alți colegi, progres individual monitorizat de fiecare);

2. Învățarea eveniment (predare, dialog, dezbatere, colaborare, lucru în echipă sau grup cu autoevaluare și evaluare încrucișată, artificii);

3. Învățarea de după învățarea eveniment (aplicații și exerciții, portofoliu, autoevaluare, sesiuni de lucru în echipă sau grup).

Flipped classroom ajută copiii la punctul 1.

Oare este clar? Mie mi se pare că nu prea și cred că aș putea aduce mai multe explicații pentru a mă asigura că am fost înțeleasă. Dorința mea este să vă ușurez munca și să vă ademenesc, dacă sunteți profesori, să îmbrățișați acest concept care ne poate face viața profesională mai ușoară.

Pentru a ajunge la învățarea eveniment, cea care se întâmplă în prezența profesorului, în sala de clasă sau în clasa virtuală în timp real, elevul este invitat să învețe singur înainte, adică să bifeze punctul 1, învățarea de dinaintea învățării eveniment, prin însușirea câtorva aspecte legate de o utilizare minimală a conceptului pe care îl predau. De exemplu, eu am vrut ca elevii mei să învețe cum să traseze H-ul, fără să știe la ce îl vor folosi și ce înseamnă de fapt. Am vrut doar să se organizeze în spațiul dedicat lucrului individual de acasă, să se așeze pe scaun în poziția corectă, să-și scoată caietul cu foaie velină, să găsească pagina corespunzătoare, să se situeze în ea, să apuce corect instrumentul de scris, în cazul lor creionul și să traseze conform instrucțiunilor primite prin intermediul filmării. Atât. Ulterior, în sala de clasă virtuală, am realizat punctul 2, învățarea eveniment, în timpul căreia am “predat” mai multe despre H mare de tipar, am făcut legătura cu semnul de circulație și am verbalizat cuvinte, le-am despărțit în silabe și am urmărit sunetul, apoi am creat conexiunea cu litera și la final i-am încurajat să experimenteze acasă punctul 3, învățarea de după învățarea eveniment. În acest punct trebuie să vă reamintesc despre conceptul școală organizație, mai exact despre componenta “omeni implicați”, adică părinții în cazul de față. Părinții joacă un rol vital aici, la o vârstă atât de fragedă și cu atât de puțină experiență de școlar, copiii de clasa pregătitoare au nevoie de suportul părinților atât în timpul orelor on-line cât și în momentele învățării blended.

La toate momentele enumerate mai sus ajungem cu ajutorul instrumentelor on-line, adică folosind resursele nelimitate și nenumărate de care ne bucurăm în anul 2020. Ideal ar fi să presărăm mai multă colaborare și să activăm și învățarea de tip mentorat care nu trebuie neapărat să fie condusă de un mentor cu certificare, ci poate să fie un coleg care este dispus să împărtășească din propria experiență, sincer și concis, cu scopul de a le fi de folos altora.

Blended learning se poate aplica în școlile organizație, în mod ideal, însă și individual, în fiecare clasă virtuală sau nu, prin priceperea și implicarea profesorului. Schema zilnică/săptămânală/lunară va conține cele 3 dimensiuni: Învățarea de dinaintea învățării eveniment, Învățarea eveniment și Învățarea de după învățarea eveniment, pe care le vom bifa cu ajutorul tehnicii flipped classroom, cu resursele de care dispunem în prezent și cu implicarea părinților și a colegilor. Mai departe, pentru a fi rotund și complet, conceptul de blended learning are nevoie de leadership la nivel instituțional, legi bune de pus în practică și documentate cu norme corespunzătoare, management eficient, condiții propice la nivel de școală și comunitate, metalitate deschisă și/sau schimbată, stare de bine în rândul tuturor participanților și în principal a profesorilor și copiilor, colaborare, feedback și feedforward, evaluare continuă și susținută a calității și comunitatea funcțională de care nu mai putem fugi.

Să fie școală în România!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt multe articole în SITURILE Conferintelor CNIV, ICVL, și ELSE.
    Există și manuale publicate de editura Polirom. Autori: Adăscăliței Adrian, Cucoș Constantin, Ceobanu Ciprian,
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Din nou, o analiză clară şi bine gândită, pentru cine o înţelege: https://www.youtube.com/watch?v=nhYjetq2Y5M&t=966s
    Sau:
    https://www.youtube.com/watch?v=jPPpuufikgk&t=948s
    • Like 1
    • @ Valentin
      Aia este o prelegere, un speech, o discutie la radio in al doilea caz, sunt niste pareri personale, e departe de a fi o analiza.
      • Like 2
    • @ Valentin
      In sfarsit! Un om care înțelege ceea ce citește! Nu reușesc sa găsesc link-urile atașate.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Păi nu s-a făcut până acum flipped classrom de ne-a căzut şi părul din cap, cu părinţii, bunicii, meditatorul, căţelul şi purcelul? Polologhiile alea sinistre de la bacalaureat şi evaluare, cu metatextele liricoide ale epicului metatextuat n-au fost flipped classrom?
    Nu face puştiul enormităţile alea la matematică şi chimie de la 16:00 când ajunge acasă şi până la 22:30, în timp ce unchiul desenează la educaţie plastică şi mama adună informaţii despre Antantă ?
    Hai că se face flipped classrom la greu! O face toată familia.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Copilul n-are de ce sa stea atatea ore la matematica, daca lucreaza eficient. De asemenea nu vad de ce ar fi fortat sa ia 10, daca ii e greu sa atinga standardul ala. Nu vad de unde rezulta ca "s-a" facut flipped classroom (nu ca s-ar chiar potrivi cu ce descrieti dvs. oricum).
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Pentru ca un copil să lucreze eficient este necesar şi ca exericţiile pe care le face să fie în acord cu gradul de maturizare intelectuală. Ori, dacă vom compara programele de învăţământ din restul ţărilor europene vom vedea că programa autohtonă este în avans cu cel puţin doi ani. Adăugaţi şi programe în care putem întâlni erori şi avem tabloul complet.
      • Like 2
    • @ Valentin
      "Ori, dacă vom compara programele de învăţământ din restul ţărilor europene vom vedea că programa autohtonă este în avans cu cel puţin doi ani." - si ma rog de unde rezulta asta? De unde rezulta ca alte programe ar fi in acord cu gradele de maturizare, si a noastra NU ar fi? Concret, dati-mi va rog un exemplu de element dintr-o programa de la noi care ar fi peste gradul de maturizare corespunzator si demonstrati ca este intr-adevar peste acel nivel.
      • Like 2
  • "Ce pot întelege eu, învățător al clasei a II-a din comuna Lehancea, județul Bacău sau învățător al clasei I și a II-a din Beiuș, Bihor ori învățătoare a clasei pregătitoare din sectorul 3, București, citind cuvintele în limba engleză din titlu? " - corect, numai dvs. le intelegeti sau ati auzit de ele. Ce sa stie taranii aia, nu? Niste retrograzi, da-i in ...

    "Să îi putem evalua și aprecia pe fiecare în parte prin propria implicare, adică prin măsura cu care fiecare copil în parte își evaluează propria performanță." - OK, ganditi-va putin cum suna asta. Ii evaluam dupa cum se evalueaza singuri? Tu cat ti-ai da, Gigele? 7? Mama, da' corect te-ai autoevaluat, ai 10 pentru autoevaluare.

    "Adică, un colos la al cărui bun mers participă toată lumea, fiecare persoană vie, copiii, părinții, profesorii, contabilii, avocații, notarii, șoferii, vânzătorii, magistrații, președinții, miniștrii, parlamentarii, brutarii, gunoierii, consilierii, pensionarii, dentiștii, vatmanii, cizmarii, croitorii, directorii, medicii etc" - uau, ce convenabil! Pentru profesor. Intr-adevar nu sunteti nici prima nici singura care a auzit sau a experimentat cu flipped classroom si blended learning. La cursuri si module de pedagogie prin afara Romaniei cel putin se fac experimente si cu astea si cu peer instruction, brain storming, concept maps etc. Stiu ca am trecut prin ele. Pot sa va spun din experienta proprie cum a functionat un experiment cu flipped classroom: toti participantii au cazut de acord ca asa ceva este util sigur profului, mai putin elevului si ca rata de succes risca sa fie destul de mica. Practic profesorul e sub mai putina presiune in ceea ce priveste timpul (pentru ca in loc sa fie nevoit sa predea la clasa tot ce are de predat, ii da elevului de invatat o parte acasa), elevul are insa mai mult de lucru acasa si suficient de multi nu o vor face. Caz in care, surpriza-surpriza, la clasa tot trebuie facut acelasi lucru ca de obicei, pentru ca, nu-i asa, nu pot fi lasati in urma cei care nu au citit/vizionat ce aveau de citit/vizionat acasa din... ce motive or avea ei.

    Asa ca da, cum spunea Nicu Buculei mai jos, asta chiar este un bullshit, chiar daca apare in literatura de specialitate. Stiintele socio-umane nu lucreaza cu acelasi grad de rigurozitate ca cele exacte, de aceea acea literatura de specialitate trebuie analizata bine inainte sa se traga concluzii pripite.

    Cu un lucru sunt de acord: ar trebui intr-adevar facut un instructaj ca lumea cu toti profii in ceea ce priveste invatamantul online, pentru ca in conditiile actuale cu peste 1000 de imbolnaviri pe zi este pura dementa sa trimiti copilul la scoala, dupa parerea mea.

    Acestea fiind spuse, daca tot am dat-o pe engleza am si eu una: cut the crap and do your job.
    • Like 3
    • @ Jonn Jonzz
      Da, va multumesc pentru analiza si pentru sentinta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Mare grija la ce susții. Pentru ca în general susții ca sistemul de învățământ romanesc (cu al lui programa, metode de evaluare, profesori etc) este perfect, însă pentru rezultatele (statistic) proaste e de vina restul societății. Iar acum susții ca restul lumii n-are nicio răspundere.
      Și iar aduci ca argumente experiente personale. Subțire, pentru cineva pretențios cu rigoarea științific, și care cere câte o demonstrație pentru orice afirmație. Poți să nu fii de acord cu literatura de specialitate însă vino cu argumente mai solide decât un experiment pe care l-ai făcut tu la un curs...
      Dacă tot comparam științele umane cu alea exacte, repetabilitatea unui experiment e cu totul diferita.
      Ca profii au nevoie de instructaj sunt 100% de acord. Și asta chiar și în condiții normale, În ce meserie îți mai poți permite sa nu te instruiești permanent și sa te bazezi în continuare pe cunoștințele sau metodele de acum 50 ani?
      • Like 1
    • @ Parerist
      Sustin ca programa nu are de ce sa fie schimbata. Sustin ca sistemul de notare (a.k.a. note de la 1 la 10) nu are de ce sa fie schimbat. Metodele de evaluare ca si cele de predare depind de profesor, exceptie facand examenele. Sunt metode bune si mai putin bune. Profesorii iarasi sunt de feluri diferite, unii de tot respectul, altii de toata jena si altii intre cele doue extreme.
      Cum adica restul lumii n-are nici o raspundere? Parintii au raspunderea lor, profesorii pe a lor, fiecare cu a sa. Raspundere care nu ar trebui pasata aiurea, asta incercam sa spun.
      "Și iar aduci ca argumente experiente personale." - un experiment nu e un argument personal, e un experiment. L-am facut, nu de unul singur, si am descris rezultatele aici. In literatura de specialitate se publica multe, unele utile, altele mai putin. Atrag atentia ca rezultatele pot fi naspa. Mie cel putin mi se pare ca propunerea prezentata aici este o incercare de a petici un sistem prost si/sau de a pasa nejustificat o parte din responsabilitatea profesorului catre elev, parinte, sau ambii.
      "În ce meserie îți mai poți permite sa nu te instruiești permanent și sa te bazezi în continuare pe cunoștințele sau metodele de acum 50 ani?" - nu orice chestie nou aparuta merita preluata sau transformata in standard doar pentru ca e noua. Matematica ce se preda in scoli nu s-a schimbat in ultimii 50 de ani. Idem cu fizica. La pedeapsa corporala s-a renuntat, ceea ce e foarte bine. La lucrul individual, la rezolvatul de probleme nu s-a renuntat, ceea ce e iarasi foarte bine.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dar corectată are voie? E permis ca într-o programă naţională să apară erori?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Da, s-a renunțat la bătaie, după atâta timp. Progres semnificativ. Cine știe, poate se renunță și la urlete, amenințări, etichetari și umilințe, prin 2050-2100. Ca vorba aia, s-a urlat și la noi și uite ce oameni am ajuns!
      După tine sistemul de evaluare cu grila la matematica, sau la fizica e unul bun?
      Dintr-un motiv sau altul pana și singurul indicator la care stăteam bine - olimpicii - se duce de râpă. Cu alte cuvine, ori noi am luat-o înapoi, ori restul lumii a mers înainte, ori amândouă. Asa ca pana una alta nimic nu demonstrează ca programa sau sistemul de evaluare (și al elevilor și al profesorilor) nu pot fi îmbunătite, și ca avem vreun motiv sa ținem cu dinții de "sistemul" dacic strămoșesc de învățământ.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Greseli pot sa apara in orice. Daca ati sesizat asa ceva, adresati-va celor care se ocupa de programele scolare, anonimi/e sigur nu sunt.
      • Like 2
    • @ Parerist
      La mine nu s-a urlat. Nu stiu cine mai urla azi, sunt aproape sigur insa ca nicaieri nu scrie ca asta ar fi un lucru bun. Nu, un sistem cu grile la mate sau fizica nu mi se pare o idee buna.
      Faptul ca au mers si merg in continuare daca sunt aplicate bine e motiv suficient sa nu investim deocamdata in schimbari masive in domeniul respectiv. Pot fi imbunatatite, evident, orice poate fi, nu am vazut pana acum demonstrat ca sistemul X de programa sau evaluare ar fi neaparat mai bun ca al nostru.
      "Cu alte cuvine, ori noi am luat-o înapoi, ori restul lumii a mers înainte, ori amândouă." - ori sunt din ce in ce mai putini profesori care se ocupa de pregatirea pentru olimpiade. Oamenii mai si ies la pensie, intrebarea e: cati din generatia noua se baga la asa ceva? Chiar si asa rezultate inca avem, an de an.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Iar m-ai zăpăcit. Olimpicii sunt sau nu rezultatul "sistemului"? Sau sunt rezultatul "profesorilor care se ocupa de olimpiade*?
      Pentru ca dacă e răspunsul corect e al doilea, atunci retrag ce spuneam, olimpicii nu sunt un indicator de performanta al sistemului. *Sistemul" rămâne doar cu analfabeții și impostorii. Și cu câteva exemple numărate pe degete de performeri care însă reușesc sa facă performanta în ciuda sistemului, nu datorita lui.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Si si. O prima parte se face in sistem, dupa care se face pregatire specifica pentru olimpiade. Nu o poti face ca lumea pe a doua fara sa ai un inceput bun cu prima.
      • Like 2
  • Cu „motorul termic” de la automobile ai cam dat-o de gard (ai descris mai degrabă o locomotivă cu aburi, incomplet) dar în rest descrierea noului tip de școală e mai mult decît utilă.
    Să fie bine! Ca să nu fie rău.
    • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Incomplet, evident, doar nu sunt specialista in motoare! Da-mi tu o descriere completa si corecta si o pun in articol!
      • Like 0
    • @ Claudia Chiru
      Bună noaptea,când citesc, doamnă!

      Poate că va dura până să primiți replică dinspre direct apelatul comentator.

      Creatoarele de energie....( -Vă rog,căutați o proprie apropiere de subiect.)
      Hibridarea îi un "eveniment" mult anterior motoarelor, în înțelesul contemporaneității, s-o petrecut în natură cu mult înaintea apariției omului gânditor.
      • Like 0
  • Ca și părinte de copil în, deja, clasa I-a, am două observații:
    1. copilul are nevoie de interacțiune cu învățatorul, de prezența fizică. Și, în plus, are nevoie să rezoneze cu învățătorul, dacă nu apare amestecul ăla de simpatie și respect, degeaba e școala.
    2. copilul are nevoie, fizic, să fie acolo împreună cu alți copii. Asta îl ajută și să învețe, îi acoperă și nevoile sociale.
    Blended, flipped sunt bullshit.
    PS: citeam zilele trecute despre revolta părinților în sistemul universitar american, acolo universitatea costă mulți bani (în jur de 25.000$ pe an) și mulți nu-s dispuși să platească atât pentru un videochat glorificat.
    • Like 2
    • @ Nicu Buculei
      Da, se poate interpreta si intr-un mod simplist articolul scris de mine si ceea ce am vrut sa transmit. Din fericire blended learning si flipped nu sunt bullshit, unul defineste un concept, iar celalalt o metoda. Exista in literatura de specialitate si in practica reala in lume, asa ca e musai sa le invatam si noi. Sunt de acord cu dumneavastra ca scoala fizica este cea mai fericita varianta, insa avem nevoie sa ne asiguram ca se va desfasura si in siguranta in timpul pandemiei. Scoala on-line ar trebui sa fie mai mult decat un "videochat glorificat", de aceea depunem eforturi in acest sens.
      • Like 0


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult