Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lupta mea după ce am plecat din televiziune

100 de povești

Foto: Facebook Ovidiu RO

Ne uităm cu neliniște la ce se-ntâmplă zilele acestea în guvern, privim intrigați la felul în care acționează premierul și rămânem sceptici că președintele mai poate schimba ceva. Așa că dați-mi voie să vă spun o știre pe care n-ați văzut-o în prim-plan, dar care, spre deosebire de vremelnicele mutări ale „glorioșilor” zilei ce-nsămânțează eșecul, are premisa că mai poate să crească ceva într-o nație. Azi, când, privind cu amar la ce ni se-ntâmplă, pare că ne dispare speranța. 

Există câteva sute de locuri în țară în care în ultimul an s-a întâmplat o schimbare la firul ierbii, așa cum ar trebui să fie aceea menită să reziste. În câteva sute de locuri, cele mai sărace ale României, în suburbii, la periferii, dar, mai ales, în sate, copiii au fost însoțiți programatic în universul cărților. La grădinițe din mediul rural, îndeosebi, cei mici au fost aduși în lumea poveștilor de educatorii lor în mod constant prin proiectul Citește-mi 100 de povești al Asociației OvidiuRo. Copiii au fost însoțiți zi de zi în mijlocul unor „insule de lectură și natură”, create special pentru ca cititul să fie asociat unei lumi fascinante și el să devină obișnuință.

După un an în care zeci de mii de oameni, de la activiști din societatea civilă, la educatori, profesori, coordonatori de edituri, ajungând până la responsabilii din instituții și-au dat mâna pentru ca proiectul să fie posibil, efectele sunt peste așteptări. Încercați, vă rog, să vedeți mișcarea asta în spatele cifrelor și să faceți un exercițiu de multiplicare în care rolul vostru ar putea să fie azi un simplu share.

Sunt mai mult de 50 de mii de copii din România cărora li s-a citit constant în ultimul an la grădiniță. Sunt peste 2000 de îndrumători, educatori și profesori, care au decis să se implice în proiect. Sunt peste 200 de mii de cărți donate cu generozitate de edituri. Iar OvidiuRo vrea ca proiectul să ajungă într-un an în toate grădinițele din satele României. S-a deschis un câmp imens, iar câmpul acesta, cultivat constant, va putea cu timpul să dea rod.

Copiii adoră poveștile. Nu există copil căruia un adult să vrea să-i citească dintr-o carte și el să spună: „Nu-mi place, nu vreau, mă plictisesc…” Ironia e că, de cele mai multe ori, copiii pierd bucuria cărților când încep chiar ei să citească. Pentru că cititul presupune un efort al minții, iar pentru un copil lipsa amintirii unei lumi fascinante dezvăluite prin puterea imaginației împreună cu lipsa de siguranță în acest efort duc rapid la abandon.

Ne întrebăm cum de are România atât de mulți copii care renunță la școală? Sau cum de aproape jumătate dintre copiii încadrați în sistemul de educație sunt analfabeți funcțional? Ori de ce chiar și copiii din medii educate nu mai citesc azi? Pentru că orice lucru care duce la rezultate solide, asemenea căsuței trainice din „Povestea celor trei purceluși”, presupune efort. Pentru că cititul e un astfel de efort de construcție a minții, iar pentru ca un copil să-l poată susține are nevoie de sprijin să-și poată imagina rezultatul ca pe ceva extraordinar. Ca atunci când învață să meargă. Altfel spus, are nevoie să intre de la o vârstă cât mai mică în lumea cărților, să pășească acolo constant, iar în această lume să fie în siguranță și să se simtă el însuși nemaipomenit.

Știu oameni din Casa Bună, Teach for Romania, Fundatia Noi Orizonturi, Asociația InfinitEdu și câte și mai câte organizații, care duc ca nebunii bătălii ca să salveze copiii acestei țări. Ei schimbă, în mod uluitor, niște destine, dar nu pot de unii singuri să facă transformări care să ajungă până la noi, până la felul în care arată și e condusă România.

De aceea, cred că fiecare dintre noi, că e autor, că e actor, că e artist, jurnalist, antreprenor, profesor, educator, director de școală, manager de instituție media, șef de instituție a statului, ar trebui să pună umărul la un astfel de proiect, în care copiii cresc prin intermediul cărților. Abia după ce vom fi împreună fără alte interese doar ca să cultivăm acest câmp de educație, binele în societate va putea răsări firesc și va fi plin de vitalitate. Chiar dacă asta poate însemna acum un simplu share.

Am spus povești adulților până mi-am atins majoratul în știrile de radio și de televiziune. După 18 ani, m-am apucat să scriu și să citesc pentru copii fiindcă nu cred că altceva mai bun decât cărțile ne mai poate salva.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E o vorbă la evrei: ”Dacă faptele tale depășesc cunoștințele tale, atunci cunoștințele tale sunt valoroase. Dacă cunoștințele tale sunt mai mari decât faptele tale, atunci ele sunt inutile.”
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult