Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Macron, în fața lui Putin: Russia Today și Sputnik s-au comportat ca niște organe de propagandă. O propagandă mincinoasă

Macron și Putin

Foto: Guliver Getty Images

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a explicat în timpul unei conferințe de presă ținute alături de președintele Rusiei, Vladimir Putin, de ce le-a interzis jurnaliștilor de la Russia Today și Sputnik, instituții de presă finanțate de Kremlin, accesul în sediul său de campanie pentru alegerile prezidențiale. 

Răzpunzând la întrebarea unei jurnaliste, Macron a început prin a preciza că a avut, pe parcursul campanie, o relație excelentă cu jurnaliștii străini, cu condiția ca ei să fie jurnaliști”. 

„S-au amestecat într-o campanie electorală democratică, propagând neadevăruri grave”

Foto: Facebook Emmanuel Macron

„Liderii politici au responsabilitatea de a spune lucrurilor pe nume. Când organele de presă transmit neadevăruri calomnioase, nu mai sunt jurnaliști, sunt instrumente de influențare a opiniei publice. Russia Today și Sputnik au fost intrumente de influențare a opiniei publice în această campanie electorală și au lansat, de mai multe ori, neadevăruri legate de mine și de campania mea. Am considerat, într-adevăr, că nu își au locul în sediul meu de campanie. Toți jurnaliștii străini profesioniști, inclusiv jurnaliștii ruși, au avut acces la campania mea”, a afirmat Macron de față cu Putin.

„E simplu”, a continuat el. „Acestea sunt regulile, așa au fost întotdeauna. De aceea este grav că organele de presă străine, nu știu de cine influențate, s-au amestecat într-o campanie electorală democratică, propagând neadevăruri grave. Și în fața acestor lucruri, nu voi face nicio concesie, niciuna. Trebuie să spunem adevărul. Russia Today și Sputnik nu s-au comportat ca niște instituții de presă și ca niște jurnaliști. S-au comportat ca niște instrumente de influențare a opiniei, ca niște organe de propagandă, o propagandă mincinoasă. Nici mai mult, nici mai puțin”, a spus Macron.

Îți recomandăm

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trexer check icon
    Francofilii români se bucură fiindcă rusofilii români se enervează. Altă întrebare!
    • Like 0
  • Si Putin ce-a zis?
    • Like 0
  • "Când organele de presă transmit neadevăruri calomnioase, nu mai sunt jurnaliști, sunt instrumente de influențare a opiniei publice. "

    Un mare adevar al zilelor noastre. Si pe aici am citit cateva articole de acest gen in ultima perioada.
    • Like 3
  • Filbert check icon
    Daca tot n-a spus nimic clar si transant despre furtul Crimeei, restul nu prea conteaza. Primindu-l oficial, Macron a legitimat furtul Crimeei. Putin n-ar mai trebui bagat in seama de nici un conducator european important pina cind Ucraina nu revine la granitele de acum 5 ani si pina cind Rusia nu plateste compensatii masive pentru distrugerile si pierderile de vieti din Ucraina.
    • Like 1
  • Mike check icon
    Avem nevoie de oameni ca el care să zică lucrurilor pe nume, altfel mi-e teamă că ne vom adânci mai mult în post-adevăr și propagandă.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult