Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Mai multe dovezi că boala COVID afectează sever creierul

sanatate - durere

Foto: Getty Images

Cel mai cuprinzător studiu molecular realizat până în prezent asupra țesutului cerebral de la persoane care au murit de COVID-19 oferă dovezi clare că SARS-CoV-2 provoacă modificări moleculare profunde în creier, în ciuda inexistenței vreunei urme moleculare a virusului în țesutul cerebral. „Urma pe care virusul o lasă în creier vorbește de inflamație puternică și perturbarea circuitelor cerebrale și seamănă cu modificările întâlnite în Alzheimer sau alte boli neurodegenerative”, a declarat pentru Medscape Medical News autorul principal Tony Wyss-Coray, dr., profesor de neurologie și științe neurologice, Universitatea Stanford Școala de Medicină din Stanford, California.

Studiul a fost publicat online pe 21 iunie în Nature. „Știm că până la o treime din persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezintă simptome cerebrale, inclusiv probleme de memorie și oboseală, iar un număr tot mai mare de persoane prezintă astfel de simptome mult timp după ce aparent s-au recuperat de la infecția cu virus”, a spus Wyss-Coray. „Cu toate acestea, avem foarte puțină înțelegere a modului în care virusul provoacă aceste simptome și a efectelor sale asupra creierului la nivel molecular”, a adăugat el.

Folosind secvențierea ARN cu o singură celulă, cercetătorii au studiat probe de țesut cerebral de la opt pacienți care au murit din cauza COVID-19 și 14 martori care au murit din alte cauze. Deși nu au existat dovezi moleculare ale SARS-CoV-2 în probele de țesut cerebral de la pacienții care au murit de COVID-19, „am fost foarte surprinși să aflăm că, indiferent ce tip de celulă am studiat (diferite tipuri de celule nervoase, imune celule sau diferite celule de susținere din creier) au existat modificări proeminente în comparație cu probele de țesut cerebral provenite de la persoane care au murit din alte cauze, a spus Wyss-Coray.

Modificările din creierul COVID-19 au arătat modificări de inflamație, comunicare anormală a celulelor nervoase și neurodegenerare cronică. „În toate tipurile de celule, perturbările COVID-19 se suprapun cu cele din tulburările cronice ale creierului și se află în variante genetice asociate cu cogniția, schizofrenia și depresia”, raportează cercetătorii.

„Infecția virală pare să declanșeze răspunsuri inflamatorii în tot corpul, care pot provoca semnalizare inflamatorie peste bariera hematoencefalică, cu afectarea țesutului cerebral, a spus Wyss-Coray. Constatările pot ajuta la explicarea ceții cerebrale, a oboselii și a altor simptome neurologice și psihiatrice ale COVID lung. „În timp ce am studiat doar creierul de la persoanele care au murit de COVID-19, credem că este probabil ca semne similare, dar, sperăm, mai slabe, ale inflamației și neurodegenerării cronice să fie găsite la supraviețuitorii COVID-19, în special la cei cu simptome cronice neurologice”, a spus Wyss-Coray.

Articol preluat de pe site-ul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din nefericire astfel de simptome au avut si pacienți vaccinati anti_Covid!
    • Like 0
  • Din pacate , sunt sigura , din proprie experienta , ca este asa. Cunosc persoane trecute prin Covid , cu probleme neurologice care , initial ,trec neobservate , apoi se accentueaza. Eu am facut chimioterapie , in urma careia am ramas cu pierderi de memorie , dificultate de concentrare etc. Exact asta se intampla si cu unii care au avut Covid ... :(
    • Like 0
  • Nume check icon
    O simpla raceala cum spun "specialisti" de AUR din aceasta tara. Trece cu o ciorba de vacuta cu bors imediat...
    Situatia nu arata deloc bine. Daca intr-adevar si noile variante sunt si mai contagioase este rau. Si daca lumea nu se vaccineaza, s-ar putea sa fie foarte rau. Avem cred un potential de 8-9 milioane de persoane candidati la infectare si SIGUR nu ne-am pregatit pentru valul 4 pentru ca - daca imi aduc bine aminte erau statistic ca vom avea 10 milioane de vaccinati pana in Sep?! Abia daca o sa avem vreo 5 milione.
    Ceea ce este de fapt cel mai rau este ca inca bajbaim referitor la acest virus. Ba astazi face ceva, ba maine face altceva. Ba trebuie sa luam nu stiu ce, ba nu mai trebuie sa luam acel nu stiu ce. Ba are protectie de 1000%, ba de fapt are protectie de 1%. Ba ca ne mai trebuie inca 1-2 rapeluri, ba ca nu ne mai trebuie deloc. Ba ca este vaccin, ba ca nu fapt nu este decat un ser. Ba ca iti modifica structure genetica, ba ca nu ti-o modifica. Si atunci incepi sa iti pui intrebari ce este de fapt acest nenorocit de virus. Cum de un virus creat de natura poate sa fie atat de distructiv. Si cireasa de pe tort, toata media nu face altceva decat sa ne zapaceasca de cap cu tot felul de stiri pentru ca ei in frenezia de click-uri nu fac decat copy-paste si cam atat fara sa verifice prea mult, fiecare bazandu-se ca celalalt a verificat. Si de aici la fake news este un singur pas.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult