Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mântuirea, versiunea japoneză

Doi preoţi portughezi cu caş la gură, Rodrigues (Andrew Garfield) şi Garupe (Adam Driver), pătrunşi de credinţa lor, dar prea puţin versaţi în ea – ceea nu e tocmai tipic iezuiţilor, dar fie – pleacă în 1643 în Japonia. 

Aşa începe Silence, cel mai recent film marca Martin Scorsese. Ei vor fi ultimii misionari trimişi acolo, le spune părintele Valignano (Ciarán Hinds), căci persecuţia împotriva creştinilor a ajuns la cote înalte, lăsându-se cu torturi variate şi execuţii în masă. Una dintre victimele acestei represiuni este chiar mentorul celor doi, preotul şi misionarul Ferreira (Liam Neeson), doar că el a renunţat la creştinism în favoarea budismului şi o duce bine-mersi, ba chiar are o familie.

Cei doi preoţi ajung în Japonia, îşi fac misionariatul undercover, însă eforturile lor aduc mai multă violenţă și mai multe victime din tabăra creștină. Misionarii sunt în cele din urmă capturaţi, iar Inchizitorul Inoue (Issey Ogata într-un rol excelent), care a prins gustul convertirii creştinilor, mult mai eficientă decât reprimarea (care nu face decât să producă noi martiri), le-a pregătit o ordalie potenţial fatală.

Adaptare a celui mai cunoscut roman de Shusaku Endo, pe care Scorsese a decis să o regizeze încă din 1994, lungmetrajul păstrează structura cărţii de diverse voci narative, inclusiv cea a lui Rodrigues. Se vede, însă, de la o poştă că Silence e un passion project al regizorului, care îşi permite să fie mult prea lax din punct de vedere narativ. Altfel spus, filmul are destule „burţi”, iar Garfield duce tribulaţiile personajului principal într-o zonă adeseori naiv-hollywoodiană. Când se întreabă de ce povara credinţei e atât de grea pentru aceşti oameni (japonezii creştini), îţi vine să îi dai două peste ceafă şi să îi aminteşti experienţele de care au avut parte creştinii la început – arsul pe rug, leii, crucificarea etc.

Torturile din Japonia sunt aproape puse în oglindă, ba mai mult, e şi un Iuda prin preajmă (cu menţiunea că trădatul unui preot costă aici 300 de arginţi), iar figura Inchizitorului e diabolică de-a dreptul. Ce tratează prea puţin Scorsese – şi avea loc în aproape trei ore – e proba credinţei în contextul în care treci de pe poziţii de putere într-una a „celuilalt”. Regizorul preferă o imersiune în paradoxuri – poate fi renegarea credinţei un act de redempţiune? -, doar că îi ia mult prea mult timp pentru a ajunge acolo şi pierzi miza destinaţiei pe parcursul voiajului.

PS: Punctul indiscutabil forte al lungmetrajului este imaginea, extrem de picturală şi folosită drept contrapunct al parcursului emoţional al protagonistului.

Articol publicat de Scena9. 

Autor: Alexandra Olivotto

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult