Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Marius Pentilie, Mental Training: Companiile sunt tot mai interesate de sănătatea mintală a angajaților, iar unele chiar oferă ca beneficii ședințe de psihoterapie. Republica antreprenorilor

Marius Pentilie

Numărul celor care apelează la ajutorul unui psihoterapeut a crescut semnificativ în ultimii trei ani, pe fondul conștientizării unor probleme ca anxietatea, depresia sau neînțelegerile în cuplu, care nu au fost neapărat provocate de pandemie, cât scoase la iveală de acest context.

Marius Pentilie, fondatorul centrului de psihologie Mental Training din Cluj, vorbește de o „explozie” a celor care au început să vină la psiholog, trend reflectat și de dinamica echipei sale care a crescut de la 5 la 30 de specialiști, începând cu 2020. Mai mult, și companiile au început să fie tot mai preocupate de sănătatea mintală a angajaților lor și să ofere cursuri de dezvoltare personală și coaching, iar unele dintre ele chiar plătesc pentru sesiuni individuale de psihoterapie. 

„Nu am simțit neapărat o diferență în ceea ce privește categoria de oameni, care sunt în general tineri profesioniști, educați, preocupați de dezvoltare, dar numărul este mult mai mare, a fost o explozie. Faptul că înainte de pandemie oamenii nu veneau la psiholog nu înseamnă că problemele respective nu existau. Pandemia le-a scos însă la suprafață.

Anxietatea apare, de obicei, din cauza îngrijorărilor, iar pandemia asta a însemnat. Însă modul în care oamenii gestionează îngrijorările diferă. Unii le-au gestionat mai bine, alții mai puțin bine, probabil prin evitare sau prin alte mecanisme de coping disfuncționale, adică exact cum făceau și înainte. Astfel că nu neapărat pandemia a creat anxietate, cât mai degrabă contextul s-a pliat pe anumite mecanisme disfuncționale, ceea ce a dus la apariția depresiei sau a altor probleme cum sunt cele de cuplu. Pentru că aceste trei tipuri de probleme sunt cel mai des întâlnite și acum, și înainte de pandemie”, spune Marius Pentilie.

„În primii 3 ani nu câștigam suficient cât să mă susțin”

Marius și-a deschis propriul cabinet de psihoterapie în 2009. Nu avea prea multe opțiuni. La vremea aceea, locurile de muncă pentru psihologi în spitale erau foarte puține, situație care nu s-a schimbat prea mult nici azi. Celelalte două variante erau să rămână în facultate și să facă cercetare sau să meargă în zona de resurse umane. A ales calea care părea mai grea atunci, iar astăzi, după 14 ani, centrul său are 20 de cabinete și lucrează alături de o echipă de 30 de specialiști. E adevărat că și pandemia a jucat un rol în această extindere, dar înainte de asta, un impact mare l-au avut popularizarea conceputului de dezvoltare personală și accesul la informații. 

„Diferența e foarte mare față de 2009. Atunci oamenii nu prea știau la ce i-ar ajuta un psiholog, cum ar putea să îi ajute să-și rezolve problemele. În perioada aceea veneau doar cei care ajungeau în situații limită și erau foarte puțini. În primii 3 ani pur și simplu nu câștigam suficient cât să mă susțin. Singura motivație a fost pasiunea mea. Și faptul că îmi plăcea ce fac. (…)

Pandemia a fost un declic, dar anterior a fost o creștere constantă și graduală pe măsură ce au început să apară mai multe informații pe internet și cărți. În trecut, majoritatea psihologilor au făcut pasul spre HR, iar acum fac pasul înapoi și încearcă să se concentreze pe psihoterapie. Este o frenezie și este bine că este așa e. Mi se pare că e încă foarte mult loc de creștere”, spune Marius.

O creștere care este valorificată printr-un model de business nou pentru acest domeniu: trecerea de la cabinetul individual la un centru care reunește mai mulți specialiști, tendință care s-a materializat deja în cazul serviciilor de stomatologie. Marius spune că este un model care funcționează prin prisma faptului că există deja un capital de încredere din partea clienților, dar reprezintă și un avantaj pentru psihologii tineri.

„Ca psiholog începător e mult mai greu să intri în piață și să-ți faci o bază de clienți. Noi îi selectăm pe cei care au educația, dar și abilitățile necesare pentru a face psihoterapie. Preferăm psihologii tineri, pe care să-i putem forma astfel încât să ne asigurăm că fac psihoterapie la standardele noastre, pentru că experiența în sine nu garantează calitatea.

Pe colaboratorii noștri îi atrage că ne concentrăm pe dezvoltarea lor și pe performanță, dar și faptul că au posibilitatea de a interacționa și de a lucra în echipă, ceea ce înseamnă că pot profita de experiența altora, pot împărtăși informații și există susținere reciprocă”, explică Marius. 

Companiile, mai implicate și mai atente la nevoile de sănătate mintală ale angajaților

Dincolo de clienții persoane fizice care accesează servicii de psihoterapie și coaching, Mental Training are solicitări și din zona corporate. Companiile au început să manifeste un interes tot mai crescut pentru sănătatea mintală a angajaților și organizează webinarii pe diverse teme - burnout, stres, gestionarea emoțiilor sau reziliență. Mai mult, sunt companii care plătesc angajațiilor serviciile de psihoterapie individuală.

„Au fost solicitări și înainte de pandemie, dar acum companiile sunt mult mai implicate și mai atente la nevoile ce țin de sănătatea mintală și emoțională a angajaților, de mulțumirea și de fericirea lor, pentru că asta până la urmă face o companie să fie mai productivă. Pe de altă parte este și o schimbare de paradigmă, de trecere de la a fi un bun manager, la a fi un lider, care presupune să-ți dezvolți niște abilități personale.

Și pentru asta oferim traininguri. Unul dintre cele mai de succes este un training de coaching. Îi învățăm pe angajați sau pe lideri stilul de coaching pentru că asta îi ajută să nu dea directive și să nu se implice într-un micromanagement, și să pună întrebările potrivite și să asculte activ, astfel încât să ajute persoanele cu care lucrează să conștientizeze niște lucruri și să găsească singuri soluțiile”, explică Marius, care pe lângă extinderea în București și alte orașe, vizează atragerea a cât mai mulți clienți din zona corporate.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Bei, mă leși! După ce-i freacă la ridiche de stau oamenii cu laptopul și pe budă acum i-a apucat mila de bietul angajat! Nu-i mai faceți sclavi și se rezolvă!
    • Like 0
  • Ce ne poate oferi Romania si nu occidentul ?...mental coach. ( ironic ) It`s looking to be sweet and sweeter or maybe dysfunctional !
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult