Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Matei Vișniec: Cu o zi înainte de masacrul de la Nisa, președinția Franței a primit un mesaj de la responsabilul pe regiunea Coasta de Azur

Dramaturgul Matei Vișniec vorbește într-un interviu pentru Republica.ro despre întrebările care se pun după atacul de la Nisa. „Cum de a reușit un camion să intre într-o zonă securizată? Cum de s-a putut ca, într-un loc în care era atâta lume, să nu fie blocate total străzile?”, se întreabă Matei Vișniec, care este stabilit în Franța.

Acesta a vorbit și despre tendința europenilor de a uita repede dramele, ceea ce îi lasă vulnerabili în fața unui nou tip de război. 

Un război lung, ciudat, fără reguli cunoscute, pe care Occidentul nu l-a mai trăit niciodată. 

Care sunt slăbiciunile statului francez, ale Europei, spre care trimite atacul de la Nisa?

Eu nu pot să vă spun decât părerea mea personală, eu nu știu în acest moment în ce fază este ancheta și unde au fost punctele slabe la Nisa. Sunt întrebări care se pun. Cum de a reușit un camion să intre într-o zonă securizată? Cum de s-a putut ca, într-un loc în care era atâta lume, să nu fie blocate total străzile, eventual cu protecție din beton din aceea, pe care uneori întreprinderile și le pun în față ca să nu poată veni nicio mașină ca să se izbească de ele. De pildă, la mine, la Radio France Internationale, la Paris, după atentatele de la Charlie Hebdo, s-au pus niște blocuri de beton în față, astfel încât niciun nebun care ar vrea să se izbească la RFI cu mașina să nu poată trece. Au fost probabil niște elemente de laxism acolo.

Ar fi trebuit ca forțele de securitate să se gândească la acest mod de operare, cu atât mai mult cu cât el este utilizat deseori în Israel, dar niciodată n-a făcut atâția morți. Au fost mașini care au izbit pietoni care așteptau în stațiile de autobuz și au fost doi-trei-patru morți. Dar acest mod cu un camion, pe o promenadă, este un lucru stupefiant

Există această tendință în Occident de a uita repede dramele. Oamenii încă nu s-au trezit și nu au conștiința faptului că au intrat într-un război lung, care este ciudat, special, fără reguli cunoscute, un război pe care Occidentul nu l-a mai trăit încă. Sigur, au fost atentate în Italia, pe vremuri, dar acum există o mare masă de radicalizați în interiorul societății occidentale, niște lupi singuratici care pot reacționa în funcție de oportunități. Când vor ei, dacă li se pare că este momentul. Aici e marea problemă a Occidentului. Sigur că nu trebuie stigmatizată o comunitate, dar în același timp s-a produs o radicalizare. Religia și mai ales maniera radicală de a concepe Coranul și toată această ideologie a califatului a produs niște monștri, a produs candidați la acte kamikaze care acționează în funcție de punctele slabe. 

Toate meciurile (de la Euro 2016, n.n.) au fost foarte bine protejate, nu s-au produs atentate în timpul meciurilor și exact acum, când era 14 iulie și Franța avea gândul în altă parte, era într-o atmosferă de sărbătoare, în modul cel mai banal cu putință... Ar fi trebuit ca forțele de securitate să se gândească la acest mod de operare, cu atât mai mult cu cât el este utilizat deseori în Israel, dar niciodată n-a făcut atâția morți. Au fost mașini care au izbit pietoni care așteptau în stațiile de autobuz și au fost doi-trei-patru morți. Dar acest mod cu un camion, pe o promenadă, este un lucru stupefiant și, în același timp, ar fi trebuit poate ca serviciile de securitate să își imagineze că acolo trebuie mai multă protecție. Discuția rămâne deschisă. 

Responsabilul pe regiunea Coasta de Azur trimisese cu o zi înainte de atentat un raport către președinția Franței, în care spunea că forțele de ordine sunt neliniștite, că simt că nu pot asigura securitatea, că nu dispun de mijloace suficiente și nici de o legislație suficientă care să le permită să își ducă la bun sfârșit misiunea. Sunt multe elemente care trebuie să intre în context.

Care este concluzia?

A spus-o astăzi premierul francez: vor mai exista victime, vor mai exista atentate, am intrat într-o epocă în care trebuie să ne obișnuim cu atentatele. Nu este strălucit mesajul, dar măcar este obiectiv.

Spuneați astăzi că Franța se comportă ca și când fiecare atentat ar fi ultimul.

Există această tendință a populației de a uita repede și vigilența scade. Oamenii spun: Nu se poate într-o țară ca Franța, a fost o excepție. Nu se poate! Două atentate pe an, poate că următorul o să vină peste cinci-șase ani. Frecvența atentatelor demonstrează că ceva nu este în regulă. A fost anul trecut la Charlie Hebdo, a fost în noiembrie în Paris, apoi a fost atentatul din Belgia, iată că acum s-ar spune că se accelerează frecvența. Un strateg spunea că poate și din cauza schimbării de strategie a organizație statului islamic, care simte că pierde teren și atunci le cere militanților sau simpatizanților să nu mai vină în Irak sau Siria, ci să acționeze la fața locului în Occident. Ceea ce înseamnă un fel de deschidere a unui front extrem de mișcător și de incert în toată Europa Occidentală, în toată Europa, poate. E o schimbare de accent, ceea ce s-a întâmplat trebuie să-și trimită toată unda de șoc reflexivă peste tot, inclusiv în Europa de Răsărit. Chiar dacă se iau măsuri extraordinare, rezultatele nu or să fie imediate, pentru că toți cei care sunt radicalizați și care sunt dispuși să treacă la acțiune nu-i știm, nu sunt numărați, nu pot fi bănuiți, dar ei există. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ar trebui sa mai intarim Raiul ca(ca)lifatul nu doarme.
    • Like 0
  • Nu mai bine le lăsam Siria si ei ne lasă Europa? Civilii de buna credința sa plece din Siria si le-o lăsăm lor sa se spele cu ea pe cap!
    • Like 0
  • Bayard check icon
    Nu poti securiza o tara in intregimea ei, cum poate cineva sa-si imagineze asa ceva. Mai era unul pe la televizor care spunea ca in Romania cand sunt atatia oameni pe o strada, se blocheaza circulatia, sunt politisti pe ambele parti.... SERIOS??? Poate la proteste, dar pe o promenada??? ia duceti-va in orice weekend la Vama Veche sa vedeti cati oameni sunt acolo pe promenada aia.... nu e picior de politist, si se poate circula cu masina. Oricand ar putea intra un nebun cu un camion intr-unul din cluburile de pe-acolo....

    La fel si in Franta... daca blocau promenada, asta gasea o strada mai aglomerata, o intersectia si rezultatul era acelasi.
    • Like 0
    • @ Bayard
      Bayard, una-i una, alta-i alta ! Nu comparam promenada de la Vama Veche cu niste manifestari oficiale. Exact acelasi lucru ma intrebam si eu, cum Dumnezeu de nu au oprit circulatia ? La capitolul asta se pare ca le dam clasa... La defilarea de 1 Decembrie, la Bucuresti, nu ai acces cu masina de la cativa kilometri. Nu spune nimeni ca un nebun poate intra oricand intr-o zona aglomerata, dar in situatia lor era musai si obligatoriu sa opreasca circulatia, ori mai multe cercuri de securitate. Probabil ca s-au relaxat dupa campionatul european, iar asta i-a costat scump.
      • Like 0
  • check icon
    intrebari aiurea...cum se "securizeaza" zonele? fie se pun niste piloni amaratzi, fie niste bariere de plastic...alea nu sunt concepute sa opreasca cineva cu intentzia de a trece prin ele, ci pt a indica unora care nu stiu, ca nu au ce cauta acolo...daca vrei sa te protejezi ridici ziduri de beton de 6 metri ca in Gaza
    • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult