Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Materia viitorului în școlile românești. 3000 de elevi din 19 localități s-au înscris deja

„Așa cum o persoană fără permis nu are ce căuta la volan, un om care nu știe răspunsul la întrebări financiare de bază nu ar trebui să primească un credit''. Ideea aparține economistului șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, și pornește de la o realitate tristă.

România se află pe ultimul loc în Europa și pe locul 124 între cele 143 de țări la nivel mondial într-un clasament realizat de Banca Mondială în ce privește indicele educației financiare.

Mai mult de jumătate dintre românii care au răspuns la chestionarele Băncii Mondiale, mai exact 52% din ei, au admis că nu au nici un fel de cunoștințe financiare.

Educația financiară ar trebui să înceapă din școli, spun experții, iar unele companii prezente în România se preocupă de introducerea de manuale opționale de educație financiară încă din ciclul primar și gimnazial. Iar asta cu atât mai mult cu cât psihologii consideră că până la vârsta de șapte ani copiii au deja formată modalitatea în care se raportează la bani și, de aceea, educația financiară a celor mici trebuie să înceapă foarte devreme. Începând cu vârsta de opt ani, copiii își pot însuși cunoștințe despre antreprenoriat.

Deja elevii din clasele a treia și a patra se pot înscrie, de vreo trei ani încoace, la un curs opțional de educație financiară, făcut în școlile românești după un curriculum realizat de Banca Națională a României.

Un alt exemplu este proiectul de educație financiară dezvoltat de compania Metropolitan Life.

Peste 3.000 de elevi de gimnaziu din 19 localități din România vor putea dobândi noțiuni și abilități elementare de educație financiară în cadrul programului „Schimbăm vieți” relansat anul acesta de Metropolitan Life în parteneriat cu Junior Achievement.

În proiectul aprobat de Ministerul Educației sunt implicați peste 100 de profesori și aproximativ 50 de voluntari Metropolitan Life.

Aceștia participă la orele din programa elevilor și susțin cu ei activități practice cu accent pe gestionarea veniturilor personale, elaborarea bugetelor, gestionarea situațiilor de risc sau prioritizarea cheltuielilor.

În cadrul proiectului, elevii au o oră pe săptămână în care le sunt oferite idei despre cum ar putea să-și obțină banii de buzunar, dar și cum să devină consumatori inteligenți.

Profesorii implicați în proiect spun despre copiii că la cursuri au înțeles mai bine sensul unor noțiuni despre care auziseră, dar nu știau ce reprezintă, precum cont bancar, depozit, dobândă sau retragere, spune Ciprian Ladunca, CFO at MetLife Europe.

Prin jocuri de rol, discuții și simulări elevii ajung să cunoască mai bine rolul banilor în societate, consumul și economiile, învață cum să fie mai responsabili și să își gestioneze corect resursele.

„Prin interacțiunea cu voluntarii Metropolitan Life, aducem la clasă o perspectivă economică asupra dezvoltării personale și profesionale a elevilor și ne dorim ca în următorii ani să lărgim numărul celor implicați”, declară Ștefania Popp, CEO Junior Achievement România.

Programul din România este parte a inițiativei dezvoltate de Junior Achievement, cu sprijinul MetLife Foundation, în 18 țări din Europa și Orientul Mijlociu, cu scopul de a oferi tinerei generații suport în exersarea abilităților necesare pentru o viață sigură și independentă financiar.

(Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca)

De la momentul lansării programului „Schimbăm vieți” (Life Changer), în 2014, peste 15.000 de elevi din Europa au beneficiat de experiențe educaționale de antreprenoriat și incluziune financiară, dar și de mentorat din partea a peste 600 de voluntari Metropolitan Life.

În lume peste 2,5 miliarde de oameni trăiesc cu mai puțin de 2,5 dolari pe zi și majoritatea nu au acces la servicii financiare de bază.

Articolul face parte din cadrul campaniei România asigurată, sprijinită de Metropolitan Life, parte a MetLife Inc., una dintre cele mai mari companii de asigurări de viață din lume. Înființată în 1868, MetLife are, la nivel global, 100 de milioane de clienți în aproape 50 de țări. În România, Metropolitan Life activează de mai bine de 17 ani și are 2 milioane de clienți.

Dacă aveți întrebări, dacă vreți să aflați care sunt criteriile după care să faceți cele mai bune alegeri, publicați-le la finalul fiecărui articol, în secțiunea de dezbateri. Nu trebuie decât să vă logați cu emailul sau cu contul de social media. Puteți, de asemenea, să ne scrieți și pe adresa redacția@republica.ro. Mesajele voastre pot genera subiecte, tematici sau chiar texte și analize în campania România asigurată.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • stati putin ! cine-i plateste pa aia 50 de profi de la Metropolitan Life ? sa fie soros ? nu sunt de acord dacat daca sunt platiti de ghita ! si programul ... programul seamana cu ceva din vest ? gresit ! romania este in est, se cere un model original, ceva imbarligat, nepractic !
    • Like 0
  • Bună ziua,
    Poate s-ar impune ca cei ce doresc introducerea unor discipline financiare chiar și cu caracter opțional să răsfoiască manualele de Educație tehnologică de la clasele a VI-a și vor constata că despre astfel de lucruri se învață la gimnaziu.
    Poate ar fi nimerit să existe o colaborare cu profesorii care predau această disciplină pe de-o parte și să fie introdusă Educația financiară și la liceu la fel cum s-ar impune și Educația juridica (de care se ocupă d-l Cristi Danileț) pe de altă parte.

    • Like 1


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult