Elevii din clasele a treia și a patra se pot înscrie, de vreo trei ani încoace, la un curs opțional de educație financiară, făcut în școlile românești după un curriculum realizat de Banca Națională a României.
Însă cele mai importante noțiuni despre bani, cheltuieli, economii și investiții ar trebui învățate de copii chiar de la părinții lor și încă de la vârste foarte fragede.
„Educația financiară poate începe pe la trei ani și un pic. Sunt studii care arată că vârsta aceasta este optimă și este puternic corelată cu succesul financiar al copilului în viață. Există un studiu longitudinal foarte bun, care arată că vârsta la care începe educația financiară este un indicator foarte important al felului în care va gestiona copilul banii pe termen lung”, spune psihologul Gaspar Gyorgy, specializat în relațiile de familie.
Primele noțiuni despre bani pot fi învățate prin intermediul jocului de-a cumpărăturile în care copilul vinde pietricele și primește în schimb frunze pe post de bani.
Vârsta 3-5 ani: cum să reziști impulsului de a cumpăra și cum să amâni recompensa
Apoi părintele îl poate învăța cum să facă diferența între o monedă de 10 bani și alta de 50 de bani. Însă este esențial ca între vârsta de 3 și 5 ani să îi învățăm pe copii să își gestioneze cât mai bine impulsul de a cumpăra. „Când mergem împreună la magazin, nu trebuie de fiecare dată să îi cumpărăm și copilului ceva. În momentul în care mergem să cumpărăm un cadou pentru cineva, copilul trebuie să știe că vizita respectivă la magazin este doar pentru asta: nu și pentru o înghețată, nu și pentru o ciocolată, nu și pentru o jucărie. E o activitate în care facem ceva pentru alții. Asta îi ajută să își gestioneze impulsul de a cumpăra și îi ajută să învețe să amâne recompensă. Este o abilitate foarte importantă”, crede Gaspar Gyorgy. Începând cu vârsta de trei ani, psihologul le recomandă părinților să îi învețe pe copii să își păstreze banii primiți cu diferite prilejuri de la rude și prieteni în trei borcănașe: unul pentru cheltuit, unul pentru economisit și unul pentru împărțit. „În momentul în care mama nu are bani, poate să ia de acolo.”, spune psihologul.
De multe ori, copiii mici își văd părinții scoțând bani de pe card, iar bucata de plastic devine în mintea lor un rezervor nelimitat de cash. Le putem explica în această situație că și banii de pe card sunt împărțiți într-un fel asemănător borcănașelor lor, că banii pentru cheltuit s-au terminat luna aceasta și că nu le putem cumpăra jucăria dorită nici măcar cu cardul. „E clar că copilul nu va îmbrățișa ideea asta și va avea o reacție în care își va exprima emoțiile, furia, dezacordul și în situațiile astea e bine să nu cedezi. Îi validezi emoțiile, îi spui că e normal să fie supărat, că și tu simți asta atunci când nu ai bani și ai mai vrea să îți cumperi o bluză. Copiii se pot obișnui cu asta. De obicei în aceste situații părintelui îi e greu că se simte vinovat, dar nu e vorba că l-am privat de o nevoie esențială a lui. De cele mai multe ori, copilul nu mai are nevoie de încă o jucărie”, explică Gaspar Gyorgy.
Perioada 6-10 ani: deciziile înțelepte de cumpărare
În perioada 6-10 ani, studiile psihologice recomandă să îi învățăm pe copii să ia decizii înțelepte când achiziționează un produs și să înțeleagă cum este administrat bugetul familiei. „Copilul trebuie să înceapă să înțeleagă care este comportamentul cumpărătorului. Când mergem la cumpărături și ne propunem să cumpărăm un robot de bucătărie, de pildă, să îi transmitem felul în care gândim. Nu luăm marca asta că este mai scumpă, o luăm pe aceasta că e la fel de bună și costă mai puțin. Sau așteptăm o promoție, iar diferența de bani o putem folosi ca să cumpărăm și altceva. Sau nu umplem de fiecare dată coșul la supermarket pentru că ”, continuă psihologul. Tot la această vârstă, copiii înțeleg mai bine valoarea banilor dacă sunt lăsați să comande ei de la restaurant, dacă achită ei nota de plată, dacă cântăresc singuri fructele și legumele și plătesc cumpărăturile la casă. Iar banii din borcănașul cu economii pot fi folosiți pentru a cumpăra diferite jucării ieftine pe care copilul și le dorește. „Jucăriile nu trebuie să aibă o valoare foarte mare, pentru că îi este greu să gestioneze să își gestioneze frustrarea și să aștepte până când se strânge o sumă mai mare de bani”, mai spune Gaspar Gyorgy.
După 10 ani: cum poate copilul contribui la vacanța familiei
După vârsta de 10 ani, copiii pot înțelege noțiunea de investiție și pot fi învățați că banii reprezintă un mijloc prin care ei își pot atinge obiectivele pe termen lung. „După această vârstă, pot înțelege noțiuni abstracte, pot face diferite corelații: dacă strâng mai mulți bani pe o perioadă respectivă de timp, atunci pot face investiții mai mari. E perioada de vârstă în care cuvântul investiție trebuie integrat în vocabularul de familie. Când strâng bani și îmi cumpăr ceva mai important savurez viața mai intens decât dacă i-aș cheltui pe toate prostiile”, continuă Gaspar Gyorgy. De asemenea, după această vârstă copiii își pot gestiona cu mai mare ușurință frustrarea și sunt capabili să aștepte perioade mai lungi pentru a-și cumpăra un obiect de o valoare mai mare.
În adolescență, copilul poate fi încurajat să contribuie, din economiile sale, cu o sumă la vacanța familiei, chiar dacă aceasta nu reprezintă mai mult de 1% sau chiar 0,5% din valoarea acesteia. „Asta le surâde copiilor, să știe că acea vacanță este și din banii lor, mai ales în cultura noastră în care le spunem adesea copiilor că stau pe banii noștri”, spune psihologul.
Totodată, copiii trebuie învățați că banii trebuie câștigați. Uneori, poate funcționa modelul în care copilul este plătit pentru diferitele lucruri pe care le face în favoarea familiei, însă acest lucru nu este valabil întotdeauna. Alteori, copiii pot face diferite picture, mărțișoare sau ornamente pe care să le vândă celor apropiați. Însă aceste tehnici nu sunt eficiente în cazul tuturor copiilor și în cazul tuturor părinților. „ Un coleg de-al meu din Ungaria care are 5 copii, îmi spunea că fata lui, adolescent, urma să-și serbeze ziua de naștere și au venit cu zece copii în plus față de câți așteptaseră inițial, iar cheltuiala a crescut. Ce au ales să facă, este să îi spună că este în regulă, dar că trebuie să se gândească la ce poate ea să facă pentru familie în viitor, astfel încât banii respective să fi fost câștigați. La ei a funcționat bine”, povestește Gaspar Gyorgy.
Ce pot face părinții de adolescenți este să îi invite într-o zi la ei la serviciu, pentru a vedea cum câștigă ei banii, iar pe cei trecuți de 16 ani să îi încurajeze să ia parte la diferite internship-uri și activități de voluntariat.
Nevoia de a-i obișnui pe viitorii adulți cu noțiuni financiare de bază a fost suplinită în ultimii ani de companii multinaționale. Acestea dezvoltă programe prin intermediul cărora voluntarii le vorbesc copiilor despre bani, economii și investiții. În timpul orelor, micuții fac exerciții inspirate din viața reală și sunt încurajați să ia decizii pentru ei și familiile lor.
Ulterior, îngrijorate de gradul redus de alfabetizare financiară a românilor, autoritățile au decis introducerea în școli a acestor ore dedicate. În decembrie 2015, Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educației, declara că între toate cursurile opționale, cel care vorbește elevilor despre termeni financiari și economici (realizat cu manuale la care au lucrat experții BNR), are cel mai mare succes. Potrivit ZF, în februarie 2016, peste 100 de mii de elevi din școala primară erau înscriși la astfel de lecții.
Educația antreprenorială
Foarte mulți părinți își doresc să le cultive copiilor un tip de gândire care să le permită atunci când vor fi mai mari să înceapă un business pe cont propriu. „În tot ceea ce înseamnă educația antreprenorială este să le transmitem copiilor că nu banul contează în mod deosebit, nu doar rezultatul este important. Că dacă accentul îl punem pe rezultat s-ar putea să fie foarte supărat că acesta nu este pe măsura așteptărilor. Trebuie să punem în evidență că efortul pe care ei îl depun este cel care contează cel mai mult. Și că efortul ăsta le poate aduce beneficii mult mai mari decât o sumă de bani câștigată acum, dar pe care o pierd după”, crede Gaspar Gyorgy.
Acesta citează o serie de teorii din domeniul psihologiei, potrivit cărora nu banii ar trebui să fie principalul criteriu în alegerea unei viitoare cariere. „Unele teorii ne spun să îi încurajăm pe copii să își aleagă o carieră care să se potrivească cu pasiune lor, care să fie suficient de motivantă chiar dacă la început nu câștigă o sumă mare de bani să rămână perseverent. Să își ducă la bun sfârșit intențiile și ideile. Dacă scoatem în evidență talentul copiilor și ceea ce îi place, nici nu o să se gândească atât de mult la bani la început, pentru că banii vin în momentul în care tu rezonezi cu ceea ce faci, oamenii rezonează cu tine, începi să ai relații din ce în ce mai confortabile și pentru tine și pentru ceilalți și lucrurile se leagă”, spune psihologul. Mai ales în cazul unui tânăr care a învățat de mic cum să administreze banii, să ia decizii, să investească.
Potrivit acestuia, fiecare părinte ar trebui să fie atent la educația financiară a copiilor lui. Însă de cele mai multe ori acest lucru nu se întâmplă în familiile românești. „Educația financiară se aseamănă cu educația sexuală, care în multe familii nu există. Dacă nu îi faci tu educație financiară copilului tău, s-ar putea să i-o facă alții și să nu-ți placă ce va ieși. Pentru că poate apărea fenomenul de exploatare”.
România asigurată este un proiect editorial de informare și educare despre acoperirea riscurilor și beneficiile protecției financiare, realizat de Republica.ro și susținut de compania Metropolitan Life, parte a MetLife Inc., una dintre cele mai mari companii de asigurări de viață din lume. Înființată în 1868, MetLife are, la nivel global, 100 de milioane de clienți în aproape 50 de țări. În România, Metropolitan Life activează de mai bine de 17 ani și are peste 2 milioane de clienți.
România asigurată este o campanie educativă care se adresează atât celor trei prieteni din grupul vostru care nu au ABC-ul termenilor financiari, dar și celor care doresc să știe mai multe despre investiții, grad de risc și cum să ia cea mai bună decizie în ce privește bunăstarea familiei sau asigurarea riscului. Vom afla de la psihologi când, dar mai ales cum să le vorbim copiilor noștri despre bani, cheltuieli, riscuri și economii. Cum să alegem cel mai bun produs- care se potrivește cel mai bine nevoilor noastre, dar și cum să ne negociem pachetul salarial astfel încât acesta să cuprindă avantaje colaterale- în folosul nostru și al celor dragi- veți afla de la experții care vor vorbi în Republica.ro pe parcursul acestei campanii. Celor care fac parte din categoria numită „Financial Literate", vă propunem să aprofundați cunoștințe care vă pot ajuta să le oferiți, de exemplu, angajaților pachete de câștiguri motivante în completarea remunerației lunare clasice (dacă - să presupunem- dețineți o firmă, chiar și cu puțini salariați). Vom afla și cât din aceste cheltuieli pot fi deduse fiscal, conform legislației fiscale românești, dar vom face comparații și cu alte state, care încurajează prin politici naționale asigurarea riscurilor de orice fel, asigurările de viață, sănătate sau de grup.
Dacă aveți întrebări, dacă vreți să aflați care sunt criteriile după care să faceți cele mai bune alegeri, publicați-le la finalul fiecărui articol, în secțiunea de dezbateri. Nu trebuie decât să vă logați cu emailul sau cu contul de social media. Puteți, de asemenea, să ne scrieți și pe adresa redacția@republica.ro. Mesajele voastre pot genera subiecte, tematici sau chiar texte și analize în campania România asigurată.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Apoi intrebarea "ai copii?" este incompleta in acest context. Un copil poate avea orice varsta..
Prin natura lucrurilor (varsta,departarea9 regret ca nu pot partcipa activ.