Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Metroul din București a fost construit cu ingineri, muncitori și echipamente din România. Metroul din Cluj-Napoca va fi construit cu ingineri, muncitori și echipamente din import. Oare ce s-a întâmplat în 50 de ani?

Începerea lucrărilor la metroul din Cluj

Emil Boc, la începerea lucrărilor la metroul din Cluj. Foto: Cristi Vescan/ Inquam Photos

Sunt un mare suporter al construcției metroului din Cluj Napoca, dar nu neapărat pentru că este soluția descongestionării traficului din oraș, care este un coșmar de gălăgie, poluare și nervozitate. Cred în metrou pentru că este o megastructură, ori orice megastructură, așa cum ne învață și National Geographic, este un triumf al imaginației, inteligenței, aspirațiilor, cutezanței și puterii oamenilor și tehnologiei. 

”Cârtițele” metroului din Cluj Napoca, celebrele Tunnel Boring Machines TBM sunt fabricate în China – o țară despre care ni se spune, nu-i așa, că este nedemocratică, neprietenoasă, nefrecventabilă – de către o companie care se numește China Railway Construction Heavy Industry, CRCHI, listată la bursa de la Shanghai, cu o cifra de afaceri de circa 160 miliarde de dolari (ați citit bine, jumătate din PIB-ul României). Compania este specializată în proiectarea, dezvoltarea, producția și distribuția de utilaje de foraj, material rulant și alte tipuri de echipamente speciale.

O altă companie cu obiect similar de activitate este sora mai mare, China Railway Engineering Group CREG, cu o cifră de afaceri de 176 miliarde de dolari, aflata în proprietatea statului chinez.

CREG este celebră pentru că a construit TBM-urile care au forat Eurotunnel-ul, iar CRCHI este celebră pentru că a produs cel mai mare TBM construit vreodată, care cântărește 10 mii de tone (ați citit bine și aici - echivalentul a 30 de avioane Boeing 747). 

Acum CRCHI va fi celebră și pentru că a construit ”cârtițele” care vor săpa la metroul din Cluj-Napoca.

CREG și CRCHI sunt echivalentul CUG-urilor, a fostelor CUG-uri mai bine spus, Combinatele de Utilaj Greu din România, care fabricau absolut toate echipamentele necesare, oricât de grele și sofisticate, pentru piața interna și export.

CUG-urile din România au fost puse la pământ, în locul lor sunt sau vor fi, desigur, blocuri de locuințe, clădiri de birouri și malluri care vând importuri. Astfel încât echipamentele trebuincioase, oricât de banale, trebuie să fie aduse de la CREG și CRCHI, sau din alte țări, iar deficitul de balanță comercială, despre care se vorbește acum și la grădinița, creste până la cer.

Ironic, gândiți-vă un pic. metroul din București a fost proiectat și construit cu ingineri, muncitori, tehnologie și echipamente românești, iar în el circula trenuri românești. Metroul din Cluj-Napoca a fost proiectat și va fi construit cu ingineri, muncitori, tehnologie și echipamente importate, iar în el vor circula vagoane importate.

Ce s-a întâmplat în acești circa 50 de ani, de la începerea construcției metroului din București și până la începerea construcției metroului din Cluj-Napoca?

Globalizare, dezindustrializare, depopulare, dezintelectualizare sau ce s-a întâmplat? De ce nu a mai fost construită nici măcar o singură megastructură în ultimii 35 de ani în România?

Poate ca după alegeri președintele României va căpăta curaj și se va duce în China, la CREG și CRCHI, pentru a-i ruga să învestească într-o fabrica de TBM-uri în România, poate chiar în Cluj-Napoca. Dacă nu se duce președintele României se va duce cancelarul Germaniei, președintele Franței, premierul Marii Britanii și, desigur, prim-ministrul Ungariei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Sunt atâtea lucruri în neregulă în articolul acesta că nu știu de unde să încep. În primul rând metroul din București a fost construit pe metoda Cut & Cover folosită în Londra acum 150 de ani față de Cluj unde se folosesc TBM-uri. Apoi aceste TBM-uri sunt de cele mai multe ori construite pe anumiți parametri astfel că aproape fiecare proiect folosește mașini diferite deci trebuie să acoperi o multitudine de aplicații ca să ai succes în astfel de afacere. Fiind o țară mică noi nu avem piață internă pentru așa ceva iar producția costă mai mult decât achiziția. Asta cu construcția lor la noi ne-ar aduce mai multe pierderi decât beneficii financiare și doar eventual ceva câștig la capitolul imagine cu care să se laude un conducător iubit. Practic ceea ce se cere în articol este megalomanie ceaușistă, ruptă de legile economiei de piață, fără a învăța nimic din trecut când s-au încercat astfel de inițiative și s-a ajuns la faliment în ‘85 inclusiv din cauza avioanelor, camioanelor miniere și alte lucruri bune de pus în vitrină dar costisitoare pentru buget. Pe de altă parte articolul este pe aceiași direcție de etatism și intervenționism cu care ne-a obișnuit autorul. Da, nu a fost nicio megastructură construită dar nici faliment nu am dat și nici nu am fost chinuiți de vreun tovarăș iubit iar cui îi este dor n-are decât să se ducă în China sau Coreea de Nord și să trăiască acolo printre megastructuri și să laude conducătorii iubiți dacă de asta îi este dor.
    • Like 2
    • @ Mihai
      RazvanP check icon
      Strict vorbind, dacă nu era "megalomania ceaușistă" nu ați fi avut acum energia electrică necesară pentru a comenta...
      Că UNELE decizii industriale au fost neinspirate, posibil, dar acum nu mai producem nici măcar cuie...
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Una sunt investițiile viabile economic care aduc beneficii certe și altele sunt cele de pus în vitrină și necompetitive pe piață. Și-a crezut tovarășul lăudători și s-a apucat el de venture capitalism pe modelul Musk. Tare îi plăcea industria energofagă iar cine i-a sugerat să favorizeze produse cu valoare adăugată mare și consum mic de energie a fost marginalizat. Cu energia a rezolvat simplu pe spatele populației, ca produsele să fie cât de cât prezente pe piață. Nu mai vrea nimeni așa ceva pe bani publici. Dacă un privat se înhamă, pe banii lui, asta e altceva.
      • Like 3
  • RazvanP check icon
    Simplu: dezindustrializare!
    "Industria românească este un morman de fiare vechi", mantra favorită a anilor '90-2000,remember?
    Plus, obviously, o întreagă generație "donată" ca mână de lucru ieftină "fraților europeni" și următoarele "educate" în spiritul "descurcării", "influenșărelii", și în general a disprețului față de muncă și lege. Ați văzut vreun serial românesc care să promoveze munca cinstită? Nope, avem doar tot felul de "clanuri", "gropi" și "tătuți"!
    Asta e societatea la care au pus umărul destui "formatori de opinie"!
    It sucks? GHINION!
    • Like 2
    • @ RazvanP
      pixel check icon
      like (aș vrea ș-un dislike tot aici pe pagină dar platforma nu suportă, oare dăce?) da, a fost ordin pe unitate să aruncăm industria (grea, în primul rând dar și ușoară) la coșul de gunoi. să nu deranjăm marea familie europeană. veți vedea cum karma va pune europa la plată, toate datoriile istorice ”lucrează”. nimeni, niciodată, nu va vedea legătura între corectitudine (cetește mafiotism) și faptică, în primul rând o zic la adresa „presei”. un pic paradoxal e când auzi în gura unor ticăloși mari mari adevăruri, nu pomenesc nume, unii sunt deja dincolo. efectul strâmbării adevărului, oarecum discreditării lui, prin simpla enunțare.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult