Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Terminați cu povestea asta cu parteneriatele strategice! Avem nevoie de parteneriate industriale, de investiții în fabrici și uzine

Elon Musk, Tesla - Profimedia

Foto: Profimedia Images

În 2022 si 2023 am făcut în repetate rânduri apel la oficialii români să meargă la Elon Musk, să îi arate unde este România pe hartă și ce oportunități de investiții îi putem oferi. Și să-l invite să investească prin Tesla, X, Space X, Neuralink etc., 1-2 miliarde de dolari din cele 250 pe care le are. Dacă aveam o relație, oricât de fragilă, cu Elon Musk, acum eram în joc cu unul dintre apropiații președintelui ales al SUA.

În 2020 le recomandam oficialilor de atunci să meargă în State la Moderna sa atragă o investiție în fabricația de vaccinuri. În 2022 Premierul Spaniei Pedro Sanchez anunța o investiție de 500 miliarde de Euro a lui Moderna în Spania.

De doi ani îi trimit pe oficiali la Minneapolis la Eli Lilly și la Bagsvaerd la Novo Nordisk, cei doi giganți care au descoperit medicamentele anti-obezitate pentru a-i invita să le fabrice în România, pentru tot continentul. Eli Lilly a anunțat recent investiții de 2,5 miliarde dolari în Germania iar Novo Nordisk de peste 4 miliarde dolari în America pentru a crește producția acestor medicamente.

Oficiali români au fost în Brazilia dar nu au bătut la ușa lui Embraer, pentru a-i convinge să investească în România. Oficialii au fost în Africa, dar nu au fost în Congo, Africa de Sud sau Zimbabwe de unde se extrag cupru, cobalt, mangan și litiu, mineralele care stau la baza echipamentelor pentru energie verde. Puteam convinge cele trei țări să aducă mineralele prin porturile românești pentru ca apoi sa fie distribuite către Europa. Oficialii au fost și în Coreea de Sud însă nu au bătut la ușa lui Samsung, LG sau Hyundai pentru a-i convinge să construiască un campus de producție la noi in tara.

Acum doar câteva zile îndemnam oficialii să deschidă fronturi de discuții cu India, un vârf mondial în industriile farmaceutică, informatică, aerospațiala, de apărare. Pedro Sanchez a fost acolo zilele trecute și a parafat un acord pe industria de apărare. Nimeni nu a fost încă la Mahindra & Mahindra și Tata Motors, coloșii de zeci de miliarde din industria autovehiculelor și spațială.

Americanii investesc miliarde într-o fabrică de semiconductori în Polonia, taiwanezii într-o fabrică de microcipuri în Germania și chinezii în baterii electrice în Ungaria.

Sunt miliarde pe masa pentru investiții industriale de la companiile din statele puternic industrializate din afara Uniunii Europene. Daca Uniunea Europeana nu înțelege să investească în industria de valoare adăugată iată că alte tari vor să investească în Europa.

Tot îi dam înainte cu laude despre parteneriate strategice, a venit momentul să lăsăm povestea asta și să trecem la parteneriate industriale.

Se termina alegerile. Președintele ales să-l ia de mână pe Premierul pe care l-a numit și să meargă împreună la Elon Musk pentru a pune România pe harta investițiilor prin companiile sale. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Păi este evident și logic că, pentru a ajunge cu adevărat la parteneriate industriale și investiții economice rentabile, România trebuie să scape de "parteneriatul strategic", să se elibereze de sub jugul imperialismului amerloc, să înceteze a mai fi un stat-marionetă al Americii imperialiste condus de politicieni-marionete și, dacă va ajunge vreodată să fie condusă cum trebuie, să refacă relațiile bune cu Rusia, China, India, Brazilia etc. Și să facă totul pentru aderarea la BRICS.
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      RazvanP check icon
      Pamflet?
      • Like 1
  • Toți naționaliștii s-au adunat la articolul ăsta, Semiom își freacă mîinile! :)))))))))
    • Like 0
  • Oficialii români merg în SUA să-și facă poze cu statuia libertății sau la Niagara, nu să găsească oportunități. Ei merg în Brazilia la carnavalul de la Rio. În India să vadă Taj Mahal. În Africa la safari, în Kruger Park, sau în Hurghada la plajă cu amantele. Când să-și găsească timp pentru banalitățile de care spuneați? Nu e mai ușor să semnezi o ordonanță și să imporți medicamentele? Sau să nu semnezi nimic și să-ți lași neamurile care au afaceri cu statul să-și facă mendrele?
    • Like 0
  • Valentin check icon
    E interesant cum a momit Trump clasa muncitoare americană, cu promisiuni că se vor întoarce în momentele de glorie din anii 50, când uzinele duduiau de muncitori. Ce a "uitat" Trump să spună e că acele frabrici care adunau în jurul lor orașe - cu locuințe, magazine, grădinițe și școli - nu mai pot deveni realitate pentru că între timp au apărut roboții industriali. Deci nu emigranții sunt problema muncitorimii americane, ci roboții. Dar asta nu prea se spune.
    • Like 1
  • 500 milioane este investititia Moderna, scuze, a fost un typo, mulțumesc pentu observație. Piața farma globala este estimata la peste $ 1..700 miliarde in 2024
    • Like 0
  • Investiție de 500 miliarde $ făcută de Moderna în Spania? Suma asta reprezinta producția anuală a tuturor medicamentelor din lume. Ușor cu statistica pe scări.
    • Like 4
    • @ Vasile Ostaciuc
      Erau pesetas, autocorectul
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      portal check icon
      milioane. https://www.agerpres.ro/economic-extern/2022/06/15/moderna-investeste-peste-520-milioane-de-dolari-in-spania-pedro-sanchez--934475
      • Like 0
    • @ portal
      În articol scria miliarde, nu milioane. Jumate de miliard e o cifră fezabila
      • Like 0
  • mg check icon
    ..Trump a câștigat alegerile și pentru că le-a promis americanilor că le va repatria job-urile.

    Veți spune, poate, că e doar o ogoriță de campanie, marca Trump. Și totuși..
    • Like 2
    • @ mg
      RazvanP check icon
      Ce ne împiedică să facem la fel?
      Să repornim termocentralele și furnalele, câte au mai rămas..
      A, UE!
      Ghinion!
      • Like 2
    • @ RazvanP
      mg check icon
      ..și zi așa.. termocentralele și furnalele.. Asta ai înțeles tu ? :))
      • Like 2
    • @ mg
      RazvanP check icon
      Asta a înțeles CHINA, asta a început să înțeleagă SUA, asta nu înțelege stupida Europă: cheia dezvoltării este ENERGIA IEFTINĂ!
      Așa că "Drill, baby, drill", respectiv, dacă ne-ar duce capul, "dig,baby, dig"!
      Mai avem cărbuni pentru DOUĂ SECOLE!
      A.k.a. energie IEFTINĂ, dacă dai deoparte prostiile verzi inutile, "certificate" și alte bazaconii!
      Idem cu furnalele, ghinion, pentru orice îți trebuie oțel. Care COSTĂ! Și pentru care DEPINZI DE CHINA!
      Așa că da, pe înțelesul wokerilor euroobsedați, TERMOCENTRALE ȘI FURNALE,
      Capisci?
      • Like 2
    • @ RazvanP
      mg check icon
      ..:mai păguboasă decât ignoranța, este iluzua cunoașterii..":
      • Like 0
    • @ mg
      RazvanP check icon
      Profund...inutil!
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult