Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Microșcolile pandemiei, un nou model de homeschooling în SUA. Profesorii sunt plătiți cu până la 100 de dolari pe oră

profesor privat - Foto Valerii Honcharuk / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Valerii Honcharuk / Alamy / Alamy / Profimedia

În Statele Unite, modalitatea de școlarizare la domiciliu este mai dezvoltată decât în orice altă țară. Cifrele raportate înainte de pandemie arătau că peste 1,7 milioane de copii (3,5% din copiii de vârstă școlară) urmau școala la domiciliu, de obicei având ca educator pe unul dintre părinți.

După închiderea școlilor din cauza epidemiei COVID-19, copiii au urmat „școala de la distanță", prin programe video computerizate de tip Zoom generate de școlile lor, cu un număr variabil de ore de predare, dar cu un volum mai mare de „teme pentru acasă" decât primeau înainte.

Școlarizarea fără contact direct s-a prelungit până la vacanța de vară și a dus la multe rezultate bune, dar a creat și două situații care au influențat în mod negativ surogatul de școală ales de nevoie.

Mai mulți părinți nu au putut ține pasul cu ajutarea copiilor la temele de acasă, fie fiindcă nu aveau pregătirea necesară, fie din dorința de a evita eforturile necesare.

Unii copii au rămas în urmă cu pregătirea școlară și mulți părinți se tem că ei nu vor putea face față claselor la care urmează să avanseze. Pe de altă parte, izolarea prelungită a copiilor a generat o traumă psihologică remarcată în cele mai multe familii.

Acum, în preajma reînceperii școlilor, a cărei dată este în cele mai multe state sfârșitul lunii august, s-au adăugat alte probleme. Mai multe state se opun redeschiderii școlilor.

Tot împotriva reluării școlii cu contact direct sunt unele asociații de profesori sau de părinți, îngrijorați de riscul crescut al contaminărilor.

Chiar părinții care ar vrea să se reia școala clasică au temeri legate de transportul în comun cu autobuzele școlare și de posibilitatea ca un număr de copii, purtători de virus dar asimptomatici, să vină la școală mai multe zile și să infecteze involuntar pe alții.

Toate acestea au dus la apariția unui nou model de școală la domiciliu, numit - în lipsa unui termen mai bun - școala de grup (pod school), sau microșcoala particulară.

Formula este acea a unui grup restrâns de copii (6-10), toți testați negativ pentru coronavirus, care vin pentru 3-4 ore de școală la casa uneia dintre familii, unde este aranjat un spațiu corespunzător.

Grupul este școlarizat de un profesor licențiat, sau de un absolvent de colegiu care nu are serviciu, angajat de familiile din proiect.

Venitul asigurat acestora este între 30 și 100 de dolari pe oră și rezultă, pentru fiecare familie, într-un cost mai redus decât cel al școlii particulare la care mergeau copiii înainte de pandemie.

Sunt câteva avantaje: eliminarea izolării prelungite a copiilor, evitarea contactului cu mulți copii la școală și pe durata transportului, o pregătire mai bună a copiilor decât ar putea-o face oricare dintre părinți, în timp ce părinții își pot vedea liniștiți de serviciile lor.

Ca urmare, școlile au raportat o „vânătoare secretă" a profesorilor, care sunt tentați să participe la noile posturi, bine remunerate și confortabile.

Părinții îngrijorați s-au dovedit inventivi: în loc de a duce copiii la școală, ei aduc educatorii la copii.

Cu ajutorul comunicării online recrutările și înscrierile la noile forme de școală se fac cu ușurință și site-urile de asociații pandemic pods de pe facebook au înregistrat câteva zeci de mii de membri în doar câteva zile.

Partea negativă a acestei inițiative este teama că va rezulta într-o pregătire inegală a copiilor și faptul că noua variantă de școlarizare nu este accesibilă decât familiilor care își pot permite costul școlarizării particulare.

Articol preluat de pe marginaliaetc

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Hmmm o problema foarte interesanta ,,De unde atatea psofesori ,care sa dea ore acasa la fiecare copil ?? Cate cadre didactice oa vea , America ? Si cati dintre ei sunt romani ? Interesant raspunsul !
    • Like 0
    • @ Dan Capitan
      Vad ca si in Canada a aparut acest trend. Am aflat de "pod schools" chiar acum 2 zile (http://www.magacad.com/?fbclid=IwAR3-vLlzRizwbhsPhgl5dT5w7uefxVaUQs-Gqb_eV_iyLC_DwBKPK3wczds).
      Desi lucrez ca invatatoare, am decis sa-mi trimit copiii la scoala, lasand totusi deschisa posibilitatea de a face homeschooling daca va fi cazul. Vom vedea cum va fi aici in septembrie. Elevii, incepand din clasa a 4-a vor fi obligati sa poarte masca pe tot parcursul zilei la scoala, cu exceptia recreatiilor din curtea scolii si a pauzelor de snack/lunch. Si multe alte reguli :)
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult