Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ministerul Educaţiei ignoră Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti şi elimină indemnizaţia de doctorat prin modificarea aplicaţiei de calcul al salariilor

Cancelarie

Foto: Inquam Photos/ George Călin

În luna decembrie 2021, venitul net al profesorilor din învăţământul preuniversitar, aflaţi sub incidenţa controversatului Ordin 3993/2021, scade cu circa 600 de lei.

Ministerul învăţământului ignoră Hotărârea nr. 1182/2021, din 7.08. 2021, pronunţată de către Secţia IX Contencios Administrativ şi Fiscal al Curţii de Apel Bucureşti. care, admitea acţiunea intentată de către Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, împotriva Ministerului Educaţiei şi „suspenda executarea art.1 alin.(2) din Ordinul nr.3993/2021 emis de pârât, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea ordinului.”.

Ministerul nu a contestat această hotărâre în termenul legal şi totuşi nu ţine cont de ea, eliminând plata indemnizaţiei de doctorat, prin modificarea aplicaţiei de calcul al salariilor. Astfel, printr-o simplă trăsătură de condei (pardon, de soft) este blocată orice tentativă de plată a acestei indemnizaţii pe care unele şcoli o efectuau ( aplicând Hotărârea 1182/2021), iar altele nu.

Ministerul explică acest fapt (deşi mă îndoiesc că respectarea unei hotărâri judecătoreşti este la latitudinea uneia sau alteia din părţi) printr-o adresă lungă şi confuză.

Consider că remedierea raţională a acestei măsuri care loveşte exact în cadrele didactice înalt calificate (care ar fi de dorit să rămână în învăţământul preuniversitar, nu-i aşa?) este anularea Ordinul 3993/2021 care – după cum se arată în mai multe articole, inclusiv în cel publicat de mine în Republica.ro, conţine mai multe ambiguităţi şi prevederi imposibil de realizat. 

Iată textul ei: „Prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 iulie 2017”.

Iată şi prevederile Articolului 14, aliniat (3) din Legea-cadru 153/2017:

„Personalul didactic de predare care solicită și obține gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, nu primește indemnizația pentru titlul științific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.

Am să mă opresc mai întâi asupra termenului de „echivalare” care nu apare ca atare în nicio formă a Statutului personalului didactic.

Prevederea ca profesorii din învăţământul preuniversitar care au obţinut titlul de doctor, în domeniul în care predau, să poată obţine gradul I apare în statut începând din 1969 şi până în zilele noastre. Dacă în Legea privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România din 1969, Art. 87 apare formularea:

„Personalului didactic care a obţinut titlul ştiinţific de doctor i se acordă de drept gradul I” şi am putea să conchidem că formula „de drept” e sinonimă cu „echivalarea”, începând din 1997, Legea Statutului Personalului Didactic, Articolul 36, aliniatul 3 se stipulează că „Personalului didactic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi care a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul specialităţii pe care o predă i se acordă gradul didactic I, pe baza unei inspecţii şcolare speciale.”.

Articolul 242 din Legea 1/2011 stipulează că acordarea gradului didactic I, pe baza titlului ştiinţific de doctor, se stabileşte pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei, reglementate de Ordinul 5561/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

În Art. 74 al acestei metodologii se face vorbire de „examen de obţinere a gradului didactic I, pe baza titlului stiintific de doctor”.

Dar să revenim la Articolul 14, aliniat (3) din Legea-cadru 153/2017, în care există şi următoarea prevedere: „Cadrele didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.”.

Extinderea prevederii de mai sus la cadrele didactice care au obţinut gradul I, pe baza titlului ştiinţific de doctor, înainte de 2017, este practic imposibilă. Dacă aceste cadre didactice ar opta pentru una sau alta din alternativele stipulate mai sus, ar încălca Codul Muncii care, în Titlul II, Capitolul II, Articolul 38 stipulează că: „Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.”.

Or, atât gradul I, cât şi titlul de doctor sunt recunoscute prin lege.

Sper ca în cel mai scurt timp această situaţie să fie remediată, iar profesorii care au obţinut gradul I, pe baza titlului ştiinţific de doctor, înainte de 2017, să-şi primească indemnizaţia cuvenită prin lege.

Referinţe

https://www.portalinvatamant.ro/articole/stiri-profesori-106/profesorii-raman-din-septembrie-fara-banii-pentru-gradul-didactic-i-sau-pentru-sporul-de-doctorat-10542.html

https://opiniabuzau.ro/peste-20-de-profesori-buzoieni-cu-doctorat-dau-judecata-ministerul-educatiei-dupa-ce-au-ramas-fara-spor-la-salariu/

https://www.edupedu.ro/profesorii-ca-si-au-echivalat-titlul-de-doctor-cu-gradul-i-pana-la-30-iunie-2017-sa-beneficieze-in-continuare-si-de-salariul-aferent-gradului-i-si-de-indemnizatia-de-doctorat-cere-federatia-sindica/

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult