Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Aceşti profesori sunt penalizaţi fără să fi greşit cu nimic şi li se taie orice posibilitate de a reveni vreodată la venitul pe care-l aveau cu o lună în urmă

Sorin Cîmpeanu 2021 - Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Începând din luna iunie, intră în vigoare Ordinul de ministru 3993/16.06.2021 care stipulează că profesorii din învăţământul preuniversitar care au obţinut gradul I, pe baza doctoratului susţinut (înainte de anul 2017), nu vor mai beneficia de sporul de doctorat. Anul de referinţă este 2017,  întrucât atunci a fost adoptată Legea 153, potrivit căreia cadrele didactice care-şi susţin doctoratul optează între a-şi echivala gradul I pe baza acestuia şi a beneficia de indemnizaţia de doctorat în cuantum de 50% din salariul minim pe economie.

Consider că termenul echivalare folosit de legiuitor în textul Articolului 14 (3) este incorect, întrucât doctoratul e mult mai complex decât procedura de obţinere a gradului didactic I. Presupune mai multe examene şi referate, muncă de cercetare aprofundată, publicarea de articole şi elaborarea unei teze mult mai pretenţioase decât o lucrare de gradul I. În plus, profesorii cu doctorat au de promovat un examen de acordare a gradului didactic I.

Potrivit aliniatului 3 al Articolului 14 al acestei legi, începând din anul 2017, cadrele didactice din preuniversitar sunt singurele care nu beneficiază de indemnizaţia de doctorat stipulată la alineatul 1 al aceluiaşi Articol 14. Articolul 14 a fost contestat la Curtea Constituţională însă aceasta a respins excepţia de neconstituţionalitate (era vorba de alineatele 1 şi 2, nu de 3!), astfel încât legea s-a pus în aplicare vizând toate cadrele didactice care au obţinut gradul I pe baza doctoratului. 

Lucrurile nu s-au oprit aici. În 16 iunie 2021, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis Ordinul 3993 care extinde prevederile Articolului 14 (3) din Legea 153/2017 şi asupra profesorilor din învăţământul preuniversitar care şi-au obţinut gradul I pe baza doctoratului, în anii anteriori lui 2017. În consecinţă, în luna iulie a.c. profesorii gradul I aflaţi în această situaţie s-au trezit cu tăierea indemnizaţiei pentru doctorat pe care o primeau de ani de zile, pe bază legală. Mai exact prevederile Ordinului MEC 3993/2021 acţionează retroactiv.

Situaţia aparent este aceeaşi, fiind vorba de profesori doctori care şi-au dobândit gradul I pe baza (şi nu pe echivalarea!) doctoratului, numai că profesorii care au obţinut titlul de doctor anterior nu au avut posibilitatea de a opta între obţinerea gradului sau sporul de doctorat. Fiind deja în posesia gradul I, ei pierd indemnizaţia de doctorat şi li se diminuează venitul cu cel puţin 20% (în funcţie de vechime).

Aceşti profesori nu mai au nicio posibilitate de a ajunge la venitul pe care-l primeau până în mai 2021. Pentru a beneficia de prevederile Legii 153/2017 ei ar trebui să renunţe la gradul I şi să se înscrie din nou fiind deja doctori sau să renunţe la tiltul de doctor şi să se înscrie la doctorat, fiind deja profesori gradul I. Dar cum să renunţi la un grad obţinut legal sau cum să mai faci un doctorat în acelaşi domeniu în care ai mai făcut unul?! În consecinţă aceşti profesori de cea mai înaltă calificare sunt penalizaţi fără să fi greşit cu nimic şi li se taie orice posibilitate de a reveni vreodată la venitul pe care-l căpătau în mod legal cu o lună în urmă.

Pe de altă parte, observăm o dublă măsură. În învăţământul superior doctoratul este o condiţie sine qua non pentru ocuparea funcţiilor de predare (adică aceste funcţii se obţin şi pe bază de doctorat) şi totuşi aceste cadre didactice beneficiază de indemnizaţia de doctorat, în timp ce în învăţământul preuniversitar, cadrele didactice care au obţinut gradul I pe baza doctoratului nu beneficiază de această indemnizaţie decât în anumite condiţii. 

Ordinul de Ministru 3993/2021, emis pentru cazul particular al profesorilor cu gradul I obţinut pe bază de doctorat anulează drepturile deja obţinute de aceştia şi pare a viza, în primul rând, economiile la buget. Pe seama cui? A puţinilor profesori de liceu care au gradul I acordat pe baza titlului ştiinţific de doctor! Economia la buget nu e prea mare (câţi profesori sunt în această situaţie?) în schimb tăierea indemnizaţiei de doctorat în cuantum 50% din salariul minim brut pe economie ustură buzunarele cadrelor didactice care – după cum am arătat mai sus – nu au nicio cale de a ajunge din nou la venitul anterior, în afară de calea...justiţiei.

Sindicatele au sesizat situaţia Avocatului Poporului şi fac demersuri pentru a obţine în instanţă drepturile desfiinţate. Dacă vor avea câştig de cauză, profesorii nedreptăţiţi îşi vor putea recupera banii tăiaţi, probabil, tot cu ţârâita (ca în cazul altor tăieri ilegale) pe parcursul mai multor ani. Aceasta o fi şi socoteala ministerului care mizează pe economiile făcute în intervalul de timp cât se vor derula procesele. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Doctoratul in preuniversitar este o scurtatura, un mod de a ocoli examenele de gradul II si de gradul I si de a obtine mai multi bani decit fraierii care au trecut prin aceste examene ,acestea fiind asociate si cu ore de inspectie la clasa. Maiestria in transmiterea cunostintelor numai acolo se poate constata. Poti sa fii genial la scris si zero ca profesor pentru ca examenele pentru doctorat nu implica nici pedagogie, nici metodica predarii, nici psihologie cum se intimpla in cazul celor pentru gradele didactice.
    • Like 0
  • Un profesor din invatamantul preuniversitar poate avea doctorat si totusi poate fi extrem de neperformant - aici intervine si talentul pedagogic. In invatamantul universitar este altceva, se presupune ca elevul, devenit student, a castigat in maturitate, stie ce cale vrea sa urmeze si poate sa "extraga" cunostinte utile si de la unul care nu e in mod necesar un pedagog bun, dar este un bun profesionist. In opinia mea, profesorii din invatamantul preuniversitar nu ar trebui sa aiba sporuri salariale legate de doctorat, ci de alte criterii de performanta.
    • Like 7
  • Dorin check icon
    O găselniță ca niște habarniști numiți Dascăli să-și umfle salariile așa mari pe care le au cu 50%.De ce ar merita acești bani în plus când numărul de semialfabeți care îi scot pe banda rulantă se mărește de la an la an??
    • Like 6
    • @ Dorin
      PE "care ii scot pe bandă rulantă...."
      • Like 1
  • Nu inteleg la ce le trebuie doctorat la profesorii de liceu decit pentru ca vor mai multi bani prin sporul de 50% ! Acest spor a fost facut gresit premeditat pentru ca o gramada de analfabeti (militieni, parlamentari si altii) sa-si poata umfla salariile ! Pentru profesori trebuie introduse alte criterii de calitate a muncii cu plata corespunzatoare rezultatelor.
    • Like 7
    • @ Tudor Cislariu
      Exact! Spor din pix. Cand apare un spor fara nici o noima, nu se plange nimeni. Se plang insa cand dispar.
      • Like 6
  • Nimeni nu a greșit cu nimic în țara asta....
    Am greșit noi ca ne-am născut aici....
    • Like 3
  • Nu vad drama. La stat oricum salariile cresc din pix, sporurile se dau din pix, cand se adauga la salariu (adica cineva castiga deodata cu 20 la suta mai mult decat luna trecuta, fara sa existe vreo explicatie logica pentru asta - e in regula, dar cand scad, nu mai este?
    • Like 6
    • @ Mihaela Stoica
      Cand salariile cresc prosteste, fara vreun criteriu, treaba asta este criticata. E normal sa criticam si scaderile prostesti, nu?
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult