Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Ministrul Câciu spune că bugetarii nu sunt „ținuți în spate” de privați. Să nu vă mire logica asta, mulți guvernanți nu înțeleg că banii pe care îi gestionează nu sunt ai lor

Adrian Câciu - Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, zice că 32% din contribuția la pensii vine de la bugetari. Bugetarii nu sunt „ținuți în spate” de privați.

Să nu vă mire logica asta nătângă. Mulți guvernanți nu înțeleg că banii pe care îi gestionează nu sunt ai lor. Că ce încasează din taxe nu sunt „venituri”. Sau că taxarea e agresiune instituțională. Că nu dau de la ei, dau mereu de la noi.

Salariile bugetarilor sunt din taxele oamenilor. Contribuția lor, prin taxele percepute pe salariile lor, sunt fonduri din taxe returnate înapoi în bugetul de stat. Adică bani plimbați aiurea în tramvai. Taxe care fac roata împrejur.

Este irelevant cât returnează bugetarul înapoi din taxele care îi revin lui ca salariu. Important rămâne că salariul lui (net sau brut) este plătit din taxele impuse sectorului privat.

Faptul că ministrul de Finanțe nu înțelege acest principiu elementar este foarte grav. Responsabilitatea față de adevărații contributori la buget este imensă. Cu astfel de persoane care nu înțeleg esența taxării și a responsabilității cu care vine la pachet nu ai cum să ai conformare fiscală.

Guvernul nu are niciodată banii săi. Mereu cheltuiește banii altora pentru alții. Atitudinea asta de vătaf spune multe. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mor cand aud , ca fara partea bugetara am muri toti. Sistemul bugetar ii imens si are n-spe mii de subsisteme. Unele parti au lipsa de personal ( medici , profesori)in altele sunt de 10× mai multi decat trebuie. Sunt o gramada de institute , instutulete care nu fac nimic. Sistemul bugetar trebuie reformat si subtiat doar in anumite domenii. De exemplu UK are 450.000 de bugetari la peste 60 mil. locuitori. Noi avem 1,5 mil. bugetari la 18 mil locuitori .( iar UK vrea sa reduca nr lor cu 1/5). Iar cel mai mult deranjeaza beneficile extra de care beneficiaza bugetarii( vacanta platita , pensii speciale , 1000 de sporuri) , iar aceste lucruri cresc tensiunea sociala.
    • Like 1
  • Unii dintre comentatori văd că înțeleg, alții nu. Și anume că există două chestiuni separate, fără nicio legătură una cu alta. O să le enunț, apoi le detaliez:
    1. Bugetarii NU sunt ținuți în spate de domeniul privat;
    2. Sistemul bugetar într-adevăr este supradimensionat și ineficient.
    Să le luăm pe rând. De ce zic că bugetarii nu sunt ținuți în spate de privați? Fiindcă nu primesc bani moca, ci sunt plătiți pentru niște servicii pe care le prestează. Acestea sunt, în mare: educație, sănătate, asistență în situații de urgență, apărare, ordine publică, siguranță națională, justiție, administrație etc. Aceste servicii sunt esențiale pentru funcționarea unei societăți organizate ca un stat modern și nu ca un trib primitiv. Tare aș vrea să văd cum cei care urăsc statul și cred că statul doar îi încurcă și nu îi ajută deloc, cum ar face ei bani dacă ar fi singuri în pădure. Fără, drumuri, fără telefonie și internet, fără scolarizare, fără apărare față de violența de orice fel, fără suport medical (de la dentiști pâna la neurochirurgi și medici de urgență). Dar singura deosebire a sistemului bugetar față de sistemul privat în ceea ce privește prestarea de servicii, este că plata nu se face individual, față în față, ci banii se strâng din taxe și impozite într-un coș comun care se cheamă bugetul de stat și de acolo cei care se ocupă cu administrarea țării împart banii după posibilități, necesități și urgențe. Dar în afară de această particularitate, banii se transferă de la beneficiarii serviciilor către furnizorii de servicii la fel ca în domeniul privat. De aceea a spune că bugetarii trăiesc pe spatele privaților e echivalent cu a spune, de exemplu că furnizorii de telefonie mobilă trăiesc pe spatele tuturor clienților lor (cam toată lumea). Și dați voi câte exemple mai vreți. Mai există și cazul interesant în care s-ar putea spune (după logica prezentată) că invers, unele firme private trăiesc pe spinarea statului, deoarece sunt furnizori de hârtie, echipamente de birotică, servicii de telefonie și date, dar și materiale de construcție etc etc etc pentru instituțiile de stat. Privații nu au clienți numai printre privați ca ei, ci și printre instituțiile statului. În concluzie, în economie, produsele și serviciile se învârt de la unii la alții, dinspre furnizori către clienți, iar banii se învârt în sens invers, de la clienți către furnizori. Sectorul bugetar nu este altceva decât un sector specific al economiei, ca și altele.
    Mai departe, ca să termin cu partea asta de discuție, nici pensionarii nu trăiesc pe spatele salariaților, deși aceștia le plătesc pensiile, deoarece sistemul de pensii este structurat pe principiul solidarității între generații (salariații din prezent plătesc pensiile celor din prezent și roata se învârte când salariații de acum se vor pensiona). Dacă stau să ma gândesc bine, există doar o singură categorie care chiar trăiește pe spinarea celorlalți și anume ASISTAȚII SOCIAL. Aceștia nu prestează nimic și nici nu au contribuit pentru asta. Am putea totuși să-i încadrăm și pe ei la categoria pensionari, dacă au contribuit cât de puțin vreodată. În orice caz, dacă acei asistați social nu și-au obținut drepturile prin înșelătorie și deci chiar sunt niște năpăstuiți ai sorții, nu se poate plânge nimeni de bună credință că îi întreținem și pe ei. Așa e într-un stat civilizat și așa e omenește.
    La punctul 2. e adevărat că, deși bugetarii prestează servicii, așa cum am zis, totuși astăzi în România serviciile lor au un raport calitate / cost extrem de prost. Statul cheltuiește resurse cu nemiluita pentru a întoarce servicii jalnice. E ca și când furnizorii de telefonie mobilă ne-ar cere 100E pentru abonamentul lunar și ne-ar da doar 100 minute în rețea, iar restul ar costa extra. Se întâmplă asta în sistemul bugetar, fiindcă, așa cum mai spunea cineva, acolo nu e concurență sau măcar niște criterii de performanță. Cheltuielile bugetare sunt administrate doar de către conducătorii noștri politici, care sunt și proști și corupți. Singura lor grijă e să câștige ei bani pe persoană fizică și să-și mai căpătuiască și rudele / prietenii / amantele etc. E ca și când ai da bani unui prestator de servicii fără a primi un contract clar. Tu dai banii și apoi vezi tu ce primești pentru asta. Cică să zici merci că primești ceva cât de puțin. Aici lucrurile pot și trebuie îmbunătățite, trebuie o reformă profundă, care să vedem dacă și când se va produce. Poate numai la presiunea străzii. Dar, repet, să dovedim luciditate în ceea ce cerem, nu să venim cu ură și sloganuri cretine de genul ”îi ținem în cârcă pe bugetari”, ci mai degrabă”vrem respect, calitate, cinste, viziune și seriozitate oferite de către bugetari”, iar asta cu resurse consumate cu chibzuință.
    • Like 1
  • Zic că-i de bine să mai afle una lume cum se întâmplă cu adevărat de unde vin bănuții la bugetul de stat și că contribuțiile de orice fel ”făcute” de un bugetar sunt pur statistice, chiar dacă fix ministrul actual de finanțe ”emite” păreri anapoda. Asta nu are nicio legătură cu competența salariatului de la buget cu cea a celui de la privat deși ”cine poate, oase roade”.
    • Like 1
  • mRNA check icon
    Statul s-a creat pentru a asigura unei elite privilegii. Altfel nu ar fi existat niciodata sclavi.
    Elitele s-au gandit so se gandesc intai de toate la interesele lor. Boborul nu conteaza decat in masura in care opune rezistenta elitei.

    Daca boborul tace atunci nu primeste nimic. Si tace fiindca e needucat si nici nu stie ce sa ceara. Asa ca ramane cu nimic. Doar cu sapa.
    • Like 0
  • Diana N. check icon
    Când, cu mii de ani în urmă "niște privați" au înființat statul, au făcut-o pentru că aveau nevoie de armată, de administrație, de drumuri, justiție și ceea ce numim azi poliție. Sau ați uitat?
    Un angajat de la stat are și el trepte de salarizare, are posibilitatea de a avea 2-3 joburi cu contribuții diferite, are posibilitatea de a pleca din sistemul de stat și de a se întoarce etc. Deci nu "se plimba aiurea în tramvai" banii din contribuțiile lui, ci el își vede de viața profesională, iar contribuțiile lui la pensie sunt înregistrate ca atare, fiindcă nu e nimeni legat să fie bugetar sau "privat" toată viața.
    • Like 2
  • Deşi sunt de acord că modul în care colectează şi gospodăreşte statul român banii contribuabililor este o batjocură, am pentru dumneavoastră, câteva întrebări:

    În care ţară din lume, guvernul are "banii săi" (exprimarea dumneavoastră)?
    Ce semnificaţie precisă are afirmaţia "Mereu cheltuiește banii altora pentru alții."? Prin "altora" înţelegeţi angajaţii la privat, "alţii" fiind bugetarii?

    De exemplu, când guvernul U.S.A. sau al oricărei alte ţări decide să trimită ajutoare în terţe state, cheltuieşte guvernul respectiv"banii altora pentru alţii"? Răspunsul, uşor de intuit, este afirmativ, în acest caz "alţii" fiind cetăţeni ai terţelor state. Este aceasta o atitudine de vătaf?

    Citim: "Salariile bugetarilor sunt din taxele oamenilor."
    Mulţumim, cred că mai toată lumea ştie acest lucru. Urmează: "Contribuția lor, prin taxele percepute pe salariile lor, sunt fonduri din taxe returnate înapoi în bugetul de stat. Adică bani plimbați aiurea în tramvai. Taxe care fac roata împrejur."

    Îi las pe experţii în economie să comenteze această cugetare. Poate că puteţi da exemple de alţi economişti, eventual colegi, incluşi fiind şi cei de la Institutul Murray Rothbard din România (din cadrul Universității Româno-Americană) care doresc să susţină şi eventual să argumenteze logic că taxele percepute de la bugetari sunt "bani plimbaţi aiurea în tramvai".

    Salariul dumneavoastră de profesor la Academia de Studii Economice din București este plătit din taxe. Este absolut normal ca toti cei care beneficiază de munca dumneavoastră, inclusiv angajaţii la privat, să o şi plătească. Faptul că statul vă plăteşte nu repezintă o pomană făcută în detrimentul celor de la privat. Conform afirmaţiilor pe care le faceţi, înţelegem că salariul dumneavoastră (net sau brut) este constituit exclusiv din taxe plătite de sectorul privat. Adevărat? Fals?

    Dacă vă duceţi astăzi sau mâine la supermarket, veţi plăti preţul actualizat la zi al pieţei/kg de carne, indiferent dacă lucraţi la stat sau la privat. Dacă aveţi rate la bancă, nu cred că este cazul să vă explic eu cam ce influenţă are ROBID-ROBOR asupra ratelor datorate, indiferent dacă lucraţi la stat sau la privat. Însă dacă întrebaţi un profesor bugetar (de exemplu), indiferent de nivelul academic, cum este plătit pe ora didactică (indiferent dacă în clasă are copii ai bugetarilor sau ai privaţilor), veţi constata că plata/oră prestată nu are nicio legătură cu evoluţia medie reală a salariilor/zi pe piaţa muncii. Aşa se întâmplă în Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Canada U.S.A ? Este educaţia singurul domeniu folosit de angajaţii din privat în care există această situaţie? Dacă aveţi nevoie de o operaţie dificilă, deşi privaţii plătesc şi ei asigurări derizorii statului, cei mai mulţi utilizeaza (practic gratuit in Romania), asistenţa medicală plătită de către stat. Normal, nu?

    Cu regret, vă spun că alimentaţi, cu sau fără intenţie, un război al celor două roze. Aş putea continua, însă ceva îmi spune că îmi irosesc timpul.
    • Like 2
  • Paul check icon
    Problema e ca avem mult prea mulți bugetari mult prea bine plătiți pentru serviciile pe care le oferă. Iar asta vine de la faptul ca mulți bugetari sunt doar pilele a tot felul de jeguri uslamiste, adică incompetenți pana la imbecilitate, însă disciplinați la vot.

    Si încă ceva, intr-o țara normala aparatul bugetar neperformant este reformat, nu ca la noi perpetuat la presiunea politicului.
    • Like 1
  • Dar cine va susține salariile nesimțite?
    • Like 0
  • Ionel check icon
    Prof. Paun, fost consilier al premierului Orban, vede lucrurile strict contabil si nu la nivelul unui profesor de ASE. Daca statul nu asigura privatului serviciile de sanatate/educatie/protectie ...etc, privatul nu poate produce NIMIC. Serviciu contra serviciu. Nici afirmatia cu "tinutul in spate" nu este o exprimare fericita din partea actualului ministru de finante. Guvernul actual, greoi si energofag, nu depaseste sfera administrarii. Nu are viziune si nu face nicio reforma asteptata de populatia Romaniei.
    • Like 2
    • @ Ionel
      Roland check icon
      Nu e adevarat, daca statul nu asigura serviciile de sanatate/educatie/protectie... etc, atunci privatul nu ar plati pentru ele. Antreprenoriatul ar infiinta astfel de servicii pentru care privatul ar plati. Statul, sub orice forma de servicii ar oferi, este platit din surplusul privatului.
      • Like 0
    • @ Ionel
      Nume check icon
      Intr-adevar este o bucla. Companiile private sunt in general cele care contribuie la dezvoltarea bugetului de unde statul aloca anumite sume in functie de prioritati pentru ca piata, sistemele sociale, etc. sa functionze. Dar nu cred ca statul are prea multe alte venituri la buget ale statului si daca chiar sunt cu siguranta sunt mult mai mici decat contributiile platite de companiile private. Prin urmare nu poti sa spui ca angajatii statului contribuie prin plata asigurarilor atat timp cat tot salariul brut al angajatilor de la stat este acoperite de contibutiile platite de institutiile particulare.
      Iar d. Caciu in loc sa incerce sa exceleze la declaratii politica si sintagme gramaticale mai bine sa se concentreze pe cresterea colectarii taxelor si contributiilor, digitalizarea ANAF si eficientizare intregului Ministru de Finante. Daca stie sa o faca, bineintele...
      • Like 0
    • @ Ionel
      Nume check icon
      Intr-adevar este o bucla. Companiile private sunt in general cele care contribuie la dezvoltarea bugetului de unde statul aloca anumite sume in functie de prioritati pentru ca piata, sistemele sociale, etc. sa functionze. Dar nu cred ca statul are prea multe alte venituri la buget ale statului si daca chiar sunt cu siguranta sunt mult mai mici decat contributiile platite de companiile private. Prin urmare nu poti sa spui ca angajatii statului contribuie prin plata asigurarilor atat timp cat tot salariul brut al angajatilor de la stat este acoperite de contibutiile platite de institutiile particulare.
      Iar d. Caciu in loc sa incerce sa exceleze la declaratii politica si sintagme gramaticale mai bine sa se concentreze pe cresterea colectarii taxelor si contributiilor, digitalizarea ANAF si eficientizare intregului Ministru de Finante. Daca stie sa o faca, bineintele...
      • Like 0
  • Trebuie să-i mulțumim președintelui Iohannis , atât de mulțumit de noul guvern condus efectiv de PDSR (este o glumă că PNL are vreun aport la această guvernare). Am auzit și ziariști care aveau aceeași logic cu acest individ. bugetarii plătesc impozite pentru pensii și sănătate! Ar fi culmea să le plătească aceste îndatoriri tot cei care efectiv susțin bugetul aceste țări. Este de mirare că nu dl. Ciolacu nu a anunțat această situație hilară.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult