Ministrul Finanțelor face anunțul finalului de mandat: „Este un proiect unic în Europa, vrem să îl popularizăm, să mergem cu el să îl prezentăm"

Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, spune într-un interviu acordat Republica.ro de luna aceasta toate taxele și impozitele vor putea fi plătite online, prin Ghișeul.ro.

Oficialul a dezvăluit că problemele cu formularul 088 pentru înregistrarea în scopuri de TVA i-au „mâncat o mare parte din mandat”. „Acestea (formularele 088 și 394 - n.n.) ajută la curățarea mediului de afaceri. Ideea este să nu abuzezi tocmai firmele de bună credință. Știm că uneori s-a mai întâmplat, dar am încercat să remediem”, susține Anca Dragu.

Ce spune despre deficitul bugetar real, despre faptul că România are cele mai scăzute încasări bugetare, raportat la PIB, dintre statele UE și care a fost consorțiul de firme IT care a realizat, cu 6 milioane de lei, Sistemul Național de Raportare puteți afla din interviul acordat Republica.ro de ministrul Anca Dragu.

- Ce ați reușit să realizați din ce v-ați propus când ați preluat mandatul la Ministerul Finanțelor?

- Am venit cu câteva linii simple: predictibilitate, eficiență, transparență și o nouă paradigmă stat-contribuabil. Eu zic că am făcut pași foarte importanți în fiecare din aceste patru domenii principale de acțiune. Cred că acestea sunt ingredientele promovării unei politici fiscal-bugetare care într-adevăr să sprijine o creștere economică sustenabilă pe termen lung. Predictibilitatea fiscală este importantă pentru că oamenii trebuie să știe ce au de plătit și la anul și peste trei ani, să își poată face planuri de investiții. Dacă statul nu arată ce face cu banii, nu este transparent, atunci nici contribuabilul nu este foarte dornic să împartă ceva cu cineva care este opac. Și mai mult decât atât, statul trebuie să arate că folosește bine acești bani. În momentul în care vezi proiecte care poate nu aveau sens, apetitul de a te conforma, de a fi corect, scade. De asemenea, statul trebuie să sprijine mediul de afaceri atât în businessul de zi cu zi, dar chiar și la partea finală, în care trebuie să plătească taxele și impozitele datorate statului. Cetățeanul trebuie să fie informat corect. Am început din ianuarie-februarie cu o serie de ghiduri pentru contribuabili, cu ghidul pentru persoane fizice în care explicăm cum și unde se plătesc o serie de taxe și impozite, o serie de șase ghiduri, între care ghidul pentru impozitul pe venit, pe venitul agricol, pe chirii. Ghidurile au fost promovate online, dar și la toate sediile ANAF.

- La finele lunii noiembrie ANAF a anunțat că pe 5 decembrie vor fi publicate ghiduri informative - circulare interne referitor la proceduri de lucru. Până azi (7 decembrie – n.n.), nu fuseseră postate pe site-ul ANAF.

- Circularele care vor fi emise de ANAF începând din 5 decembrie încolo vor fi publicate pe site. Vor începe să mai publice și pe cele din urmă, ce este relevant. Altă situație cu care ne confruntăm este aceea a unor interpretări diferite ale legilor. Încă din decembrie anul trecut am luat măsura de a centraliza toate solicitările care veneau fie pe emailul meu de serviciu, pe emailul cabinetului, pe adresa de email de la petiții. Am centralizat toate informațiile către punctul de contact de la ANAF, numai ei să răspundă, nu fiecare cum îl taie capul. Această centralizare vine și cu un proces poate mai greoi, deși nu ar trebui să fie mai greoi. Circularele vor fi publicate pentru a aduce claritate.

Apoi am venit cu o serie de măsuri de simplificare. Aș începe cu formularul 088 (pentru înregistrarea în scopuri de TVA ) care mi-a mâncat o mare parte a acestui mandat. Am început discuțiile cu mediul de afaceri extrem de tensionat și nervos. Nici comunicarea nu a fost poate una groavă. În decembrie anul trecut mii de contribuabili au primit somație de la Fisc că în 15 zile trebuie să vină cu actele pentru 088, pentru că în cursul anului își schimbaseră sediul. A fost o avalanșă, s-a creat o tensiune fantastică și am început discuțiile într-un mediu de mare nemulțumire și frustrare. Aici am ajuns la performanța de a reduce numărul de întrebări de la 20 la 12, iar numărul de documente suplimentare a scăzut la patru, inițial erau 11. De asemenea am ajuns la situația în care aceste coduri de TVA să nu fie retrase automat. Firmele erau informate, dar apăreau anumite sincope în comunicare, poate nu funcționau la sediul declarat. Nu e normal să nu funcționezi la sediul declarat, dar mă rog, se întâmplă. Ca atare firmele se trezeau că nu mai aveau cod de TVA. Am reușit să eliminăm retragerea automată a codului. Apoi am avut de la începutul anului acele discuții cu formularul 394, un formular foarte important. Acestea (forumularele 088 și 394) ajută la curățarea mediului de afaceri. Ideea este să nu abuzezi tocmai firmele de bună credință. Știm că uneori s-a mai întâmplat, dar am încercat să remediem. La Timișoara am avut o întâlnire cu mediul de afaceri și cineva a întrebat de ce trebuie firmele să depună și formularul 394 tot pe data de 25 a lunii. „Vă trebuie musai atunci? Că ne omorâți. Pe 25 sunt toate”, a spus. Eu am zis „corect, nu trebuie pe 25, le depuneți până pe data de 1 a lunii”. Am avut multe întâlniri cu mediul de afaceri și am preluat sugestii, le-am înțeles problemele. Deunăzi am avut întâlnire la Suceava și Botoșani unde am convenit că vor avea loc regulat întâlniri între mediul de afaceri și reprezentanții ANAF din zonă. Există multă suspiciune, nu s-a comunicat mulți ani, acesta e sentimentul meu și oamenii sunt foarte furioși. Dacă ne așezăm cu toții la masă și discutăm putem rezolva din neînțelegeri.

În ce privește persoanele fizice, plata online a taxelor e posibilă de luna aceasta prin Ghiseul.ro, iar plata cu cardul a început de prin luna mai-iunie-iulie, gradual, în toată țara. Au fost proiecte care au durat luni de zile, pentru că e vorba de achiziții de servicii, e nevoie de licitație publică. Suntem ușor cinici - facilităm accesul la plata de taxe și impozite, dar într-adevăr statul are această obligație de a oferi bunuri și servicii publice - educație, sănătate, infrastructură, așa cum sunt - și pentru ele avem nevoie de bani.

Acest proces de simplificare a fost unul foarte ambițios și trebuie să continue. Din ianuarie o serie de declarații fiscale se vor depune doar online.

- Ce măsuri ați luat pentru reducerea evaziunii fiscale?

- Evaziunea fiscală este o problemă nu numai în România. În paranteză fie spus, mereu parcă spunem că la noi e mai rău ca la alții. Nu este. Ba poate unele rele le-am învățat de la alții. Direcția Antifraudă Fiscală a continuat activitatea în domeniile-cheie. A reevaluat domeniile pe care le considera importante. Sunt câteva domenii-cheie pentru controale antifraudă - comerț angro, en detail cu produse alimentare, producerea și comercializarea băuturilor alcoolice, munca la negru, comerțul sezonier estival, comerțul cu autoturisme rulate, construcțiile. Pe inspecțiile fiscale pe marii contribuabili am avut două misiuni tehnice din partea FMI, una pe marii contribuabili, s-a făcut o evaluare, am cerut această evaluare. Am vrut să vedem în ce măsură au fost respectate acele recomandări și în ce măsură pot fi rafinate. Am publicat pe site-ul ANAF în premieră un raport de misiune tehnică a unei echipe FMI.

Au fost măsuri pentru mediul de afaceri în ce privește formarea profesională. Cheltuielile legate de formare profesională sunt integral deductibile. Pentru mediul de afaceri am venit cu impozit pe venit zero pentru angajații în cercetare-dezvoltare aplicată. Ne-am uitat la domenii din economie care sunt subreprezentate în PIB.

- Care a fost costul campaniei TV pentru „Cumințenia Pământului” și ce agenție media a făcut campania?

- Din câte știu a fost făcută gratis. Nu știu, e proiectul Guvernului. Dacă întrebați la Guvern, cred că vă vor da informațiile.

- Ce firmă a făcut platforma în care sunt raportate cheltuielile bugetare și cât a costat?

- Proiectul Sistemul Național de Raportare, care are mai multe componente, a costat 6 milioane de lei, fonduri europene și bani de la buget. Construcția site-ului transparență bugetară nu a costat nimic, aici fiind publicate rezultatele proiectului. Firma care a dezvoltat platforma este de fapt un consorțiu, format din Intrarom, Romsys, TNS și Oracle. Pe site sunt 13.700 de entități, avem 200 de companii de stat și intenționăm să avem și organizații non profit. Oricine primește bani de la stat trebuie să arate cât primește și ce face cu banii. Pentru că acest proiect a fost dezvoltat pe fonduri europene minimul 5 ani trebuie să fie funcțional. Este un proiect unic în Europa, vrem să îl popularizăm, să mergem cu el să îl prezentăm.

- Care va fi deficitul bugetar real, la sfârșitul anului? Anul trecut Guvernul Ponta a împins spre sfârșitul anului o mare parte din cheltuieli, tocmai pentru a avea o imagine pozitivă.

- Nu cred că din această cauză s-au împins cheltuieli la sfârșit de an. Sunt mai multe elemente aici. În primul rând și pentru că noi ne uităm la deficitul cash. Or chiar dacă angajezi o lucrare în lune mai, o plătești în decembrie. Dacă ne-am uita la deficitul pe angajamente, pe metodologia ESA, atunci l-am vedea mai din timp, dar este o metodă mai sofisticată. Atunci îndată ce se încheie un contract, practic ar apărea ca și cheltuială. Noi avem ținta de deficit de 2,8 la sută din PIB la sfârșitul anului. Este probabil să fim undeva sub țintă. Sigur nu depășim ținta. Și asta este o știre bună. Posibil să atingem ținta, dar vom vedea execuția. Și acum un an, într-adevăr, în ultimele două luni s-a făcut o cheltuială de peste 2 la sută din PIB. Dacă avem același trend, vom ajunge la țintă. Acum un an foarte mult am accelerat pe plățile directe pe agricultură și pe fonduri europene că era final de sezon pentru ambele, până la sfârșitul lunii noiembrie pentru plăți directe, iar la sfârșitul lui decembrie pentru exercițiul financiar 2007-2013.

- Care au fost principalele nerealizări ale mandatului? Ce vă pare rău că nu ați făcut ca ministru de Finanțe?

- Am lansat tot ce mi-am propus, dar nu este finalizat proiectul Banca de Dezvoltare a României (Eximbank – n.n.), dar am făcut toți pașii, suntem în linie dreaptă cu acest proiect. Am avut nevoie de avizul Comisiei Europene, pentru a evita suspiciunea că ar fi ajutor de stat, apoi avem nevoie de o analiză de piață, de oportunitate, care să arate în ce domenii se poate interveni Banca de Dezvoltare. Avem nevoie de o ordonanță de urgență, care să ne permită să angajăm consutant pentru acest studiu. Am discutat cu câteva bănci de dezvoltare din Germania.

- Este singura nerealizare a mandatului dvs?

- Nu o consider o nerealizare sau un regret. Procesele însă sunt mai lungi de un an de zile. Un proiect lansat, foarte important, este selectarea managementului profesionist la CEC, conform legii 111/2016. Banca a intrat sub incidența acestei legi în Parlament. După publicarea normelor am selectat firma de recrutare, iar luni am reușit să publicăm anunțul pentru depunerea de candidaturi. În 30 de zile trebuie depuse candidaturile, până pe 4 ianuarie. Urmează o perioadă de două săptămâni în care firma de recrutare desfășoară interviuri cu aplicanții, face selecția și prezintă un short list cu un număr de 3-5 nume. Voi fi maximum 45 de nume pentru cele nouă poziții pentru care se face recrutare. Comitetul de nominalizare de la nivelul Ministerului Finanțelor va decide din acel short list, apoi se trimite lista la Banca Națională, care vaa face propriile evaluări. 

- România este statul din UE cu cele mai scăzute încasări bugetare, ca procent din PIB. Ce ați făcut concret pentru creșterea încasărilor?

- Toate aceste măsuri de transparentizare, de eficientizare și de facilitare a plății, a informației, de creștere a calității muncii ANAF-ului, toate acestea duc către creșterea încasărilor. Dar să nu își facă cineva iluzia că acestea se întâmplă peste noapte. Studiile arată că o creștere a încasărilor, ca urmare a îmbunătățirii colectării prin metode specifice îmbunătățirea poate fi undeva la 0,5 - 1 la sută pe an. Acestea sunt măsuri care dau roade cu greu, e vorba de îmbuntățirea atitudinii tuturor. Statul să fie responsabil, să arate ce face cu banii. Ponderea încasărilor bugetare este de 31 la sută din PIB. Acum un an am fost la 32 la sută, dar anul acesta am mai scăzut, odată cu reducerea TVA și a impozitului pe dividende. În acest moment sunt foarte mici încasările bugetare, ca atare nici cheltuielile nu pot fi mari, dar nu e cazul de creșteri de taxe și impozite sub nici o formă. Cred că trebuie să facem sistemul să funcționeze, iar situația economică ne permite. România este într-o situație economică foarte bună, nu ne presează ceva, nu avem o presiune urgentă de a crește veniturile și atunci să umblăm la nivelul taxelor și impozitelor. Putem să o luăm treptat, cu toate aceste măsuri despre care vorbeam, să creștem conformarea voluntară.  

- Aveți ceva să vă reproșați?

- Ar trebui să am un răspuns la această întrebare... Dar poate îmi va fi mai clar după ce voi pleca de la minister...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp