Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ministrul Mediului vrea să vadă în ce măsură calitatea aerului din Bucureşti afectează sănătatea populaţiei. Încă zece orașe din România ar putea avea probleme cu calitatea aerului

Poluare

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, luni, că va cere Institutului de Sănătate Publică un raport „să vedem în ce măsură calitatea aerului din Bucureşti efectiv afectează starea de sănătate a populaţiei". „În mod normal şi noi, ca minister, şi aceste administraţii publice locale ar trebui să fie interesate de acest impact al calităţii aerului asupra sănătăţii populaţiei. Prin aceste măsuri nu fac altceva decât de a preveni aceste cauze din ce în ce mai mari, cu boli pulmonare. De asemenea, aş vrea să vă spun că voi solicita celorlalte două municipalităţi - Braşov şi Iaşi - să-şi realizeze aceste rapoarte privind starea de sănătate a populaţiei şi evident voi avea discuţii cu ministrul Sănătăţii, Victor Costache, să sprijine realizarea acestora", a spus Alexe, citat de Agerpres.

Ministrul Mediului a convocat pentru luni reprezentanţii municipiilor Bucureşti, Braşov şi Iaşi  în care calitatea aerului este foarte proastă și care, din acest motiv, se află sub monitorizarea Comisiei Europene sau chiar în aşteptarea unui verdict de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, relatează Agerpres.

Alexe a mai spus că va solicita autorităților din încă 10 orașe să realizeze proiecte privind calitatea aerului, pentru a preveni eventuale sancțiuni ale Comisiei Europene pe această temă.  „Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România - Cluj, Galaţi, Timişoara, Bacău, Brăila, Craiova, Măgurele - care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România", a afirmat ministrul Mediului.

Comisia Europeană (CE) a decis în mai 2018 să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori. Ungaria, Italia şi România au fost trimise în faţa CJUE din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult