Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Mulți au impresia că amnezia ne-a lovit pe toți. Ei bine, nu este așa

C Bălăceanu-Stolnici

Foto - Inquam Photos

Despărțirea de regimul comunist – cu toate instituțiile, rețelele și reflexele aferente – nu a fost ușoară după decembrie 1989. Dacă ne gândim bine, nu s-a încheiat nici astăzi, în pofida schimbărilor politice și instituționale, protestelor publice, comisiilor oficiale, textelor programatice sau de analiză.

Înțelegem astfel mai ușor de ce diverși inși pe care îi recunoaștem ca foști activiști PCR, propagandiști în cenacluri pilotate de fostul regim, în teatre, filme, emisiuni de televiziune, școli, universități, întreprinderi, securiști sau informatori etc. sunt mereu elogiați în instituțiile care le moștenesc pe cele comuniste, dar și în partide, culte, universități, academii și în diverse alte forme de asociere, de care e plină lumea românească. 

Când acești conaționali își încheie socotelile cu viața, au parte, adesea, de funeralii naționale, pentru că au fost decorați, de multe ori la grămadă, oficialitățile publică ferpare în ziare sau pe rețelele sociale și îi însoțesc la cimitir, gărzi militare le prezintă onorul, iar la televiziuni se spun cuvinte pompoase.

Probabil destui au impresia că amnezia ne-a lovit pe toți. Ei bine, nu este așa. Sau nu ar trebui să fie așa. Pentru că o societate clădită pe uitare este una fragilă. E important să putem spune explicit, ținând cont de evidențe, de probe, că W a fost activist, X propagandist, Y securist și Z informator. Adică – fără să ne ascundem după vorbe – au fost slujitori ai unui regim totalitar. Pentru că regimul comunist a fost impus și s-a menținut mai bine de patru decenii prin forță, prin teroare, prin distrugerea multor vieți.

Nu am scris întâmplător cele de mai sus. Am fost „provocat” de sfârșitul lui „Laurențiu”/Constantin Bălăceanu-Stolnici, dar mai ales de necrologurile scrise cu această ocazie de mai multe instituții sau organizații cu care omul a avut de-a face din plin până mai ieri, dar și de persoane publice cunoscute pentru versatilitate. Nu am văzut din partea acestora niciun rând, nicio aluzie la trecutul ascuns al defunctului. Ca și cum nu ar conta pentru viața noastră publică. Când era omagiat, decorat, slăvit, ei bine, toate acestea se întâmplau în spațiul public, cu participarea mărimilor din diverse structuri. Inclusiv luna trecută. În plus, nu trebuie trecut ușor peste faptul că acțiunile sale din umbră au avut consecințe – grave – asupra multor oameni.

Unii au evidențiat că „Laurențiu” avea ceas de buzunar, baston cu măciulie aurită și o vorbire căutată. Toate acestea pălesc în fața realității că a fost și el, asemeni multor altora, un impenitent. Nu știu să fi regretat public cele comise în lunga sa carieră – un sfert de veac – de delator plătit de Securitate. Partea proastă este că au făcut-o puțini înaintea lui, cel mai probabil o vor face la fel de puțini și în viitor. Din ce motive? Asta este o discuție nu doar complicată, ci și neplăcută.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul care scrie acest articol stie bine ca C.B.-Stolnici a dat informatii exclusiv despre cetateni ai altor state, pe care Securitatea nu avea cum sa-i pedepseasca asa cum o facea cu cei din tara. Ii interesa in masura in care puteau sa-i racoleze. Nu exista nicio dovada ca vreunul dintre cei cu privire la care CB-S a dat informatii a avut de suferit in urma informatiilor respective. De unde deci toate aceste porniri impotriva lui? Cand se stie ca daca nu acceptai colaborarea nu vedeai niciun pasaport, mai ales daca erai urmasul unor mari boieri. In loc sa sarim pe cei care ii obligau sa colaboreze, noi le luam gatul victimelor lor. Iar securistilor le dam pensii speciale.
    • Like 0
    • @ Tudor Bucur
      "Nu exista nicio dovada ca vreunul dintre cei cu privire la care CB-S a dat informatii a avut de suferit in urma informatiilor respective."

      La cerera lui, Laurențiu fost primit de Vlad Georgescu (directorul secției românești de la Europa Liberă) la el acasă. Acolo n-a stat degeaba, în timpul discuţiei urmărea totul până la cel mai mic detaliu. Întors în țară, a predat Securității schița apartamentului lui Vlad Georgescu, în care figurau până și poziția vazelor de flori, a telefonului și canapelelor. Schiţa este îndosariată în arhivele securității, acolo unde este descris şi cum s-a lăudat Laurenţiu, cu mândrie, în fața securiștilor prin ce subterfugii a reușit să intre în casa lui Vlad Georgescu și să obțină informațiile cerute.

      În 1987, Vlad Georgescu a decis să citească pe post fragmente din cartea fugarului Ioan Pacepa „Orizonturi roșii”, care făcea dezvăluiri teribile despre regimul ceaușist și Securitate. Un an mai târziu, Vlad Georgescu a fost asasinat prin iradiere. Nu era primul director al secției române a postului de radio Europa Liberă care murea de cancer. Cei doi directori care-l precedaseră, Noël Bernard și Mihail Cismărescu (Radu Gorun), fuseseră doborâți de aceeași boală, dezvoltată cu aceeași suspectă rapiditate.

      O dovadă că “unul dintre cei cu privire la care CB-S a dat informatii a avut de suferit in urma informatiilor respective."
      • Like 0
    • @ Tudor Bucur
      Daniel00 check icon
      Curat murdar, coane Tudorica! Nici usturoi n-a mancat si nici gura nu-i miroase... "E" cu dovezi, coane Tudorica. E un criminal dovedit.
      • Like 0
    • @ Rocky's Dad
      Ahaa! Nu stiam. Deci e clar: Securitatea, avand la indemana schita locuintei lui Vlad, a patruns prin efractie, a lasat in apartament un aparat de produs raze mortale, Vlad s-a imbolnavit de cancer si a murit, in final securistul a intrat din nou in apartament prin efractie, a luat aparatul de produs radiatii si a sters toate urmele. Intr-adevar, o dovada irefutabila; alta explicatie a bolii lui Vlad nu poate exista.
      • Like 0
    • @ Daniel00
      Aveti dreptate, vedeti raspunsul dat lui Rocky's Dad.
      O dovada in plus: Vlad a plecat din tara cu pasaport in regula, avand si dreptul de a lua cu el manuscrisele lucrarilor nepublicate in tara. Numai ca dupa aia Securitatea s-a razgandit si a zis: am gresit, asta nu e omul nostru, i-a sa-l ucidem noi, ca tot avem la indemana schita apartamentului lui facuta de securistul nostru destept care a stiut cum sa-l descoase pe Laurentiu incat sa poata face apoi si schita. Iar cand o sa cada toata sandramaua, noi a sa zicem ca daca Laurentiu nu ne spunea cum e apartamentul, Vlad nu ar fi murit si se vor gasi destui care vor sari la gatul lui, incitati de ziaristii care stiu sa manipuleze in scop politic.
      • Like 0
    • @ Tudor Bucur
      Daniel00 check icon
      Toate presupunerile tale nu fac 2 bani, fata de dovezile gasite la Securitate (!?!) despre activitatea acestui criminal.
      • Like 0
  • Bătrânii de viță (și de pușcării, după...) spuneau că dl Bălăceanu Stolnici era, de fapt, fiul natural al Regelui Ferdinand, dat spre discretă adopție și creștere familiei Bălăceanu. Numai Dumnezeu mai știe adevărul. Dar... când am văzut prima oară bustul Regelui Ferdinand din centrul Timișoarei, m-a izbit asemănarea fizionomică flagrantă. La fel de fiu natural și cu toate drepturile fusese și Carol II. Caracterul e altă chestie.
    • Like 0
  • Daniel00 check icon
    Și acest neom, pe numele lui c. b. s a făcut parte dintr-o haita in care viața era văzută ca o prada. Nu contează că avea baston și ceas de aur, tot javră a rămas. Cel puțin acum nu mai poate să latre, să muște, să ucidă...
    • Like 1
  • Normal ca este neplacuta discutia , pentru ca este despre noi, ca popor. Moralitatea noastra colectiva dupa cel de-al doilea razboi mondial este deplorabila. Cum toti ne identificam cu acesta perioada, este foarte greu sa ne dezicem de mocirla vietii noastre. Mai mult, majoritatea celor "speciali" din epoca comunisto-securista, au ramas acasa patrioti fiind , dupa modelul cainelui de la macelarie. Sistemul i-a acomodat pe toti dupa 89' . Aia fara busola si relatii, care nu au stiut sa se descurce in anii 90 in Romanica , s-au cam carat prin America sau Europa, deci majoritatea familiilor cu scheleti in dulap s-a consolidat pe plaiurile mioritice. Multi dintre ei sunt oameni foarte in regula, dar care-si cunosc vulnerabilitatile si prefera sa stea de partea sistemului. Oamenii independenti sunt o minoritate. Marele atu este ca mai toti romanii cu carte securisti sau nu , incercam sa ne trimitem copii la studii afara, deci astia o sa-si schimbe ADN-ul. Daca stam cuminti in UE si in NATO probabil ca in 30-40 de ani o sa fim mai curati . Acum suntem la jumatatea drumului ...
    • Like 3


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult