Președintele Joe Biden a anunțat „prima tranșă de sancțiuni la adresa Rusiei”. NATO: „Rusia planifică un atac la scară largă!”

Foto: Getty Images

Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat prima tranșă de sancțiuni împotriva SUA după ce Putin a recunoscut independența Republicilor separatiste Donețk și Lugansk și a arătat că, atunci când se referă la acestea, vizează părți mai mari de teritoriu ucrainean decât cele ocupate până acum de separatiști. 

„Cine Dumnezeu se crede Putin să declare țări părți din teritoriul unui stat vecin?”, a spus Biden înainte de anunțarea sancțiunilor. El a subliniat că cea ce se întâmplă acum este începutul unei invazii rusești, iar dacă Rusia va continua acțiunile agresive se vor intensifica și sancțiunile.

Președintele SUA a precizat că sancțiunile sunt mai ample decât cele din 2014.

• „Implementăm sancțiuni complete de blocare asupra a două mari instituții financiare rusești: VEB și banca lor militară”
• „Implementăm sancțiuni cuprinzătoare asupra datoriilor suverane a Rusiei. Asta înseamnă că am tăiat guvernul Rusiei de la finanțarea occidentală. Acesta nu mai poate strânge bani din Occident și nu poate tranzacționa noua sa datorie pe piețele noastre sau pe piețele europene. "
• „Vom impune, de asemenea, sancțiuni elitelor Rusiei și membrilor familiei acestora. Ei împărtășesc câștigurile corupte ale politicilor Kremlinului și ar trebui să împărtășească și durerea."
• „Am lucrat cu Germania pentru a ne asigura că Nord Stream 2 nu va merge mai departe”.

The Panama Papers și bani ai apropiaților lui Putin care circulau prin firme offshore

În 2016, The Panama Papers dezvăluia schema elaborată după care apropiații liderului rus Vladimir Putin au reușit să dreneze prin firme offshore nu mai puțin de două miliarde de euro. O modalitate de a pune la adăpost banii liderului de la Kremlin. Într-un interviu pentru Republica, istoricul Armand Goșu vorbea atunci despre nevoia lui Putin de a-și ascunde banii în străinătate, despre rețeaua de putere de la Moscova, dar și despre stilul de viață al bogaților Rusiei. Citiți aici: „Orice șef de clan responsabil scoate din Rusia bani albi pentru zile negre”. Locul lui Putin în Panama Papers

Putin a primit de la Consiliul Federației Ruse liber să trimită trupe militare în Donbas

Consiliul Federației Ruse a aprobat marți, în unanimitate, cererea lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Donbas, după ce președintele rus a semnat luni decretul prin care recunoaște independența celor două republici separatise, Donețk și Lugansk. Votul parlamentarilor ruși îi permite acum oficial lui Putin să trimită forțe armate în estul Ucrainei. „Nu am spus că trupele se vor duce acolo chiar acum", a spus Putin. 

Întrebat despre cât de departe ar putea ajunge trupele ruse în Donbas, Putin a declarat că „este imposibil să se prevadă un plan concret pentru posibile acţiuni, totul depinde de situaţia de pe teren", relatează Agerpres, citând AFP.

„Pacea de la Minsk nu mai există”, a spus, potrivit BBC, Vladimir Putin, susținând că aceasta a fost ucisă de oficialii de la Kiev cu mult timp înainte ca Rusia să recunoască cele două două republici separatiste. 

Josep Borell: „No more shopping in Milano”

Josep Borell, șeful Serviciului de Acțiune Externă al UE, a postat marți seară un mesaj ironic la adresa magnaților și politicienilor ruși sancționați de Uniunea Europeană. Aceștia nu vor mai putea intra în UE, iar activele din UE (proprietăți, conturi) le vor fi înghețate.

Mesajul lui Borell:

”No more:

Shopping in #Milano

Partying in #SaintTropez

Diamonds in #Antwerp

This is a first step. #WeStandUnited”

Imagine din timpul exercițiilor militare comune Rusia-Belarus de luna aceasta (Foto: Profimedia)

Președintele rus a mai pretins că „Ucraina este înarmată până în dinți” și că are ambiții nucleare care vizează direct Rusia, relatează BBC.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că există toate indiciile că Rusia continuă să planifice „un atac la scară largă” asupra Ucrainei și le-a cerut rușilor să se retragă. „Nu este niciodată prea târziu să nu atace”, a adăugat el.

Alianța analizează acum următorii pași pe fondul unei situații de securitate în schimbare, care ar putea include „grupuri de luptă” în țările NATO din flancul estic, inclusiv în România.

„NATO trebuie să răspundă atunci când vede acțiuni agresive din partea Rusiei, dar continuăm să luptăm pentru dialog, pentru detensionare și credem că este important să vorbim”, a afirmat Stoltenberg.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp