Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ne-am făcut plinul. Cum a fost a doua zi

Adrian Gorpin

07:59 Gara București Nord. Termometrul arată minus un grad Celsius, iar călătorii zgribuliți de amestecă printre zecile de refugiați din Ucraina. În grabă spre cafenea, trec printre zeci de pompieri, jandarmi și polițiști care încearcă să-i ajute pe cei care și-au abandonat casele din cauza războiului. 

Mă uit în jurul meu și parcă toată lumea a uitat deja episodul isteric de miercuri noapte, când sute de mii de români și-au pierdut ore bune din viață pentru a sta la cozi la benzinării. Mă întreb și acum de ce au ajuns atât de fragili, iar orice informație neverificată declanșează în ei traume ascunse. Da, știu, toți am fost afectați de restricțiile impuse de pandemia de coronavirus, mai ales din punct de vedere psihologic, dar parcă normalitatea începe să dispară cu totul. După pandemie a venit războiul și bruma de speranță a dispărut din nou pentru mulți dintre români. Dar viața merge înainte!

Încearcă să-ți trăiești viața cât se poate de normal

Cu ce ai călătorit în prima zi după isteria privind scumpirea carburanților? Și ce ai făcut după prima noapte de isterie privind scumpirea carburanților ? Ai lăsat mașina în parcare? Ai mers cu transportul public? Ai consumat prețioasa benzină sau motorină pe care ai cumpărat-o mai scump? Ai calculat minutele pe care le-ai pierdut la coadă în loc să te bucuri alături de familie ?

Hai să-ți spun cum aleg eu să rămân „întreg” la minte și la suflet. Nu mi-am schimbat planurile de călătorie. Am ales să folosesc CFR-ul și nu din cauza așa-zisei scumpiri a carburanților, ci pentru că vreau să mă bucur de orele pe care altfel le-aș fi petrecut în trafic. Am mers la gară cu un taxi, prețul era neschimbat, iar taximetristul părea și el îngrozit de capcana în care au căzut sute de mii de români. Mă duc să-mi revăd prietenii, chiar pentru o scurtă perioadă și de abia aștept să mă întorc acasă pentru a-mi revedea familia. Și uite ce frumos este răsăritul suprins din tren!

Articol preluat de pe Funky Travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • storo check icon
    wellll...nici cu trenul nu mai este ce a fost: anul acesta am platit 310€ pe aceeasi distanta si in aceeasi perioada ca acum 4 ani, cind am platit 90€....Yupp ! Oricum, mai ieftin decit daca as fi mers cu masina. Doar ca in momentul in care cererea pt bileltele de tren va creste, vor creste si preturile , so all in all, va fi tot mai scump sa calatorim ( deja este...!)
    • Like 0
  • storo check icon
    wellll...nici cu trenul nu mai este ce a fost: anul acesta am platit 310€ pe aceeasi distanta si in aceeasi perioada ca acum 4 ani, cind am platit 90€....Yupp ! Oricum, mai ieftin decit daca as fi mers cu masina. Doar ca in momentul in care cererea pt bileltele de tren va creste, vor creste si preturile , so all in all, va fi tot mai scump sa calatorim ( deja este...!)
    • Like 0
  • Eu merg chiar mai departe de atât, merg la gară cu metroul; e mult mai rapid, și predictibil, decât taxiul.
    • Like 0
  • „Mă întreb și acum de ce au ajuns atât de fragili, iar orice informație neverificată declanșează în ei traume ascunse.” Educarea gândirii critice este ultimul obiectiv al sistemului de formare a românului. Copilul, elevul, cetățeanul sunt orientați să preia fără discernământ ideile aruncate pe piață de alții. Așa se explică și audiența canalelor TV care afișează titluri de senzație pe ecran sau lecturarea articolelor care specifică în titlu: „Informația care dă totul peste cap”, „teroare”, „un ger cumplit lovește”. Absența educației privind gestionarea situațiilor de criză, experimentarea tehnicilor de supraviețuire, inexistența activităților privind selectarea informațiilor au ca rezultat acest segment de populație care cumpără ca să aibă, nu că are nevoie. Iar clasa politică este prima vinovată pentru că asta și-a dorit și, din păcate, a obținut: un popor care așteaptă să i se rezolve problemele (nici măcar nu încearcă să și le rezolve singur), ușor de manipulat, care nici măcar nu pune la îndoială ceea i se spune.
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro