La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?
De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!
NEWSEUM. Acum 300 de ani, corabia „Grand Saint Antoine” acosta la Marsilia, aducând în Europa de vest ultima mare epidemie
Foto AFP/Guliver Getty Images
În urmă cu 300 de ani, pe 25 mai 1720, corabia „Grand-Saint-Antoine ” acosta în portul francez Marsilia. Venea din Levant, Siria și era încărcată cu țesături și baloți de bumbac. Avea să aducă bacilul „Morții negre”.
În Orientul Apropiat, ciuma era endemică. Cu toate că în Marsilia vasele suspecte erau supuse carantinei, vigilenţa nu a mai funcţionat. Istoricii spun că autoritățile din sănătate au fost „cumpărate” de negustori, iar mărfurile au fost descărcate fără controale.
Boala se răspândește cu repeziciune în oraș, unde, în decurs de doi ani, provoacă între 30.000 și 40.000 de decese, dintre cei aproape 90.000 de locuitori, potrivit unor istorici. În întreaga Provence, ciuma a făcut 120.000 de victime, la o populație de 400.000 de locuitori.
În timpul epidemiei, asigurarea hranei populației, precum și evacuarea cadavrelor au reprezentat probleme grave.
Pandemia de ciumă bubonică a fost activă în Europa din 1347, până în 1750. Potrivit unor surse ciuma a dus la decesul a aproape 200 milioane de persoane în Eurasia și Africa de Nord, în Europa atingând un vârf între anii 1347 și 1351.
Clic pe imaginea de mai jos, pentru a intra în galeria foto
Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.
Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?
Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.
V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.
A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.