Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Nicio zi fără o Apocalipsă. Frica de radon, ultima spaimă a românilor

Radon, femeie cu mască

Foto: Getty Images

Nu știm de unde și de către cine li s-a comandat membrilor corpului universitar că ar trebui să se implice, cu orice preț și în orice împrejurare, în spațiul public, în întâmpinarea urgențelor și neliniștilor din zona publică. Mai mult decât atât, intervențiile universitarilor pe diverse teme ale interesului public sunt marcate, în exclusivitate, de proliferarea spaimelor, de comunicări ultimative, de teribilismul academic care cultivă frica eshatologică a judecății de apoi.

Spre exemplu, un comunicat mai nou al cercetătorilor Universității „Babeș-Bolyai”, prizat savuros și multiplu de mass-media, transmite frica de radon, adică de gazul producător de moarte, care ar rezulta din lucrările de reabilitare a școlilor și grădinițelor. Cercetătorii UBB afirmă că aceste lucrări ar crește gradul de concentrație de radon care este „a doua cauză principală a cancerului de plămâni”. Este de reținut, mai întâi, că nu ne este de ajuns frica de pandemie, pentru că mai nou trebuie să ne fie frică și de radon. În al doilea rând, dacă nu s-ar fi făcut lucrări de reabilitare a școlilor și grădinițelor, ar fi urlat ca din gură de șarpe „înțelepții” națiunii referitor la WC-urile din curte, la lipsa de apă curentă și de igienă în unitățile de învățământ. Prin urmare, nicicum nu este bine!

Un alt ins academic, de la înălțimea bărbii sale de anahoret, critică guvernanții întrucât au luat măsuri prea devreme privind relaxarea în criza pandemică și nu „și-au respectat propriile ținte pentru relaxare”. Aceeași barbă prezice și că, în toamnă, va veni din nou apocalipsa Covid 19. Toate aceste declarații vin după ce respectivul ins a fost consilier onorific în actualul Minister al Sănătații, pentru ca mai apoi, să demisioneze asemenea altor universitari din „înalte” motive și „neliniști” academice și etice.

Un alt corifeu academic critică greșeala guvernanților de a fi închis școlile în timpul pandemiei amenințându-ne pe toți că în acest mod românii vor „deveni culegători de sparanghel calificați, în loc să fie exportatori de tehnologii”. „Școlile nu trebuie închise” afirma respectivul corifeu. Dar, dacă școlile ar fi rămas deschise, ar fi fost „alt bai” și, astfel, „subțirimile” intelectuale ar fi proferat alte amenințări și spaime, alte vinovății, alte rezultate facile, după modul băștinaș de a despica firul în patru.

Peste tot spaime, peste tot profeții abominabile. Toate aceste spaime au rolul de a fragiliza corpul social, de a-l face vulnerabil, de a-l contamina în permanență cu virușii fricii și ai disperării. Poate că membrii corpului academic ar trebui să abandoneze vedetismul facil alimentat de teribilismul spăimos, să fie mai relaxați, mai creativi și nu atât de încruntați în diagnozele sociale pe care le emit. Ar fi de așteptat ca ei să ofere soluții de terapie a tuturor patologiilor sociale care bântuie lumea noastră. Să fie mai senini și nu atât de înfricoșători și de radicali - sentențioși în afirmațiile lor. Aceasta deoarece pentru a fi serios și respectat nu trebuie neapărat să fii trist și încruntat. Ei trebuie să întruchipeze înalta seninătate academică și, în mod corespunzător, să aibă o comunicare atentă, dar mai ales responsabilă.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alex Mag check icon
    Desi aparent “telectual” articolul a depasit prin referirile fizice asupra unei persoane, limita dialogului academic.
    Este o expresie a unei persoane chinuite de invatamantul universitar care atunci cand nu are argumente rationale recurge la atacuri personale.
    Din nefericire este un exemplu al marasmului care chinuie „telectualul” roman.
    • Like 0
  • Exact asa cum autorul articolului are dreptul la opinie, tot asa si cei incriminati pot sa-si exprime parerile. Ceea ce insa nu-i face cinste autorului este criticarea unei intregi categorii sociale, cea a intelectualilor. Ca si punerea lor in aceeasi oala.
    • Like 0
  • "Aceeasi barbă prezice și că, în toamnă, va veni din nou apocalipsa Covid 19.".

    Nenea autorul, ia zi matale cum a fost toamna care a trecut...
    Mai era unul, Vuță, care în ianuarie 2020 râdea de chinezi că se agită pentru doar 58 de morți...
    ps : redactorii de la Republica, chiar îi publicați pe toți cretinii?
    • Like 0
  • Mie imi plac prietenele si cunostințele mele care, aflate, majoritatea, in poziții de middle/top management, imi dau, mie si altor putini privilegiati alesi de ele, cu o mina grava, sfaturi documentate, susținute stiintific, pe topicurile de mai sus.
    • Like 0
  • Corina check icon
    De ce să nu avem încredere că ne spun lucrurile tranșant, așa cum le văd ca specialiști? Nu cred că sunt soiul care se vor vedete.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult