Sari la continut

De patru ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește patru ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Noi cu teoria, ei cu teoria pusă-n practică. Cum au croit olandezii școala pe nevoile tuturor elevilor, chiar și pe cele ale copiilor mai puțin înzestrați

Elevă Olanda

Foto: Guliver Getty Images

Încerc să explic în articolul de față sistemul de învățământ din Olanda, comparativ cu cel din România.

Învățământul preșcolar s-a unit cu „școala de bază” (basisschool), care începe de la 4 ani și dureazã până la 12 ani, când urmează un test CITO (Institutul Central pentru Dezvoltarea Testelor). În urma testului CITO copiii și părinții primesc practic o orientare despre nivelul elevului și au un sprijin în alegerea următoarei forme de învățământ. 

Din acest punct, ei pot alege pentru:

  • VMBO - Învățământul secundar pre-profesional care durează 3-4 ani;
  • HAVO - Învățământ secundar general superior  care durează 4 ani;
  • VWO - Educație științifică pregătitoare - include gimnaziul, ateneul (elevi foarte dotați) pregătește elevii pentru studii la universitate.

Există și alte forme de învățământ (după VMBO și de la 16 ani):

  • MBO - Învățământul profesional secundar - care durează maximum 4 ani

Sau alte 2 forme ar fi:

  • BOL  - Calea de învățare a formării profesionale  - durează 3 ani (max. 4 ani)
  • BBL  - Calea de învățare vocațională - durează 3 ani (max. 4 ani)

După ce s-au obținut diplomele de la una din formele de învățământ (HAVO, VWO, MBO) elevii se pot înscrie la învățământul superior. 

În Olanda sunt două forme principale de învațământ superior:

  • HBO  - Învățământ superior (la diverse facultăți) - durează în funcție de facultatea aleasă 4-5 ani;
  • WO - Educație științifică universitară - durează 4-6 ani (în afară de medicină).


Notă:

 * ar trebui să enumăr probabil și școlile speciale pentru copii cu deficiențe sau dizabilități, însă lista ar deveni foarte stufoasă.              

* există și alte forme de învățământ pentru seniori, dar nu mai întru în amănunte tehnice.


După cum vedeți, între sistemul de învățământ din Olanda și cel din România sunt foarte multe diferențe, în special în ceea ce privește posibilitățile de școlarizare a tuturor elevilor, indiferent de nivelul de inteligență, proveniență (mă refer aici la migranți) sau situație socială.

Ca o observație personală, pot spune că sistemul de învățământ românesc este foarte teoretic, pe când cel olandez este atât teoretic, cât și practic, chiar și în formele superioare de învățământ (universitar).

În Olanda există un sistem de a trece mai ușor mai departe dintr-un nivel în alt nivel superior (o treaptă superioară) de învățământ, bineînțeles că în urma unor teste și a unui interviu de admitere.

Un alt avantaj este existența numeroaselor locuri de practică/ stagiu al elevilor și studenților în firme particulare și chiar peste hotare în întreaga lume. Mai nou, există posibilități și în România prin bursele Erasmus de internaționalizare și internship. 

O mare problema în România este faptul că o mulțime de tineri cu educație mai scăzută caută un loc de muncă în străinătate, unde sunt mai bine plătiți. Pleacă din țară și, prin urmare, forța de muncă se diminuează în fiecare an. Scade astfel și natalitatea și, implicit, forța de muncă viitoare. În Olanda și alte țări europene muncitorii sunt evident mult mai bine plătiți. România va pierde tineri atâta vreme cât sistemul de remunerare al muncitorilor va fi mai atractiv în străinătate, dar și atâta timp cât școala profesională nu va reuși să se adapteze pieței muncii interne.

Ca o notă pozitivă pentru România, cunoștințele generale sunt mult mai bine fixate în școala românească decât în multe școli din Europa. Cei care doresc să învețe și au dragoste de carte se vor situa mult peste nivelul mediu de cunoștințe generale. E drept că vorbesc pentru generația mea, care a prins vremea „când se făcea școală” și încă 10-15 ani după ce am terminat eu studiile. Din ce mai citesc în presa din țară, aud că, între timp, și acest punct forte al școlii românești s-a mai estompat.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • asta cu "pe vremea mea se facea scoala" am auzit-o la vreo 5 generatii, incepand cu bunicii mei pana la nepotii mei.
    Teribil cum oamenii imediat ce cresc uita cum a fost copilaria/tinereatea lor si au imresia ca doar generatia lor a fost "'speciala".
    • Like 3
  • eu zic sa va documentati mai bine, sunt cateva greseli mari in articol; in afara de asta, e greu sa compari doua sisteme atat de diferite dupa o documentare superficiala
    • Like 2
  • Ca o notă pozitivă pentru România, cunoștințele generale sunt mult mai bine fixate în școala românească decât în multe școli din Europa.

    Nu stiu ce valoare are aceasta afirmatie. Probabil ca aceeasi ca caloarea ‘cunostintelor generale’ mai bune in Romania decat restul Europei, adica spre zero.
    Cu ce ajuta in viata reala sa ai cunostinte generale mai multe decat altii, cand cunostintele aplicate nu exista? Si nici indemanarea sau orientarea catre o meserie?

    Scriu aceste randuri din postura unui premiant in sistemul de pe vremea cand ‘se facea carte’. Nascut in 84, absolvent de Politehnica si dupa mai mult de 16 ani experienta pe piata muncii, pot spune ca valoarea scolii romanesti era aproape de zero de foarta multa vreme. 90% din ce am invatat in scoala, liceu si universitate nu mi’a folosit la nimic. La fiecare loc de munca a fost nevoie de traininguri si invatare suplimentara.
    • Like 0
  • Antoine de Saint-Exupery a spus: A goal without a plan is just a wish".
    Cand vom intelege ca educarea copiilor din ziua de azi reprezinta un viitor mai bun, atunci putem spera.
    • Like 0
  • Ca Olandez in Romania mi se pare ca sistemul 'nostru' are intr-adevar acest punct forte, ca e mai bine in stare sa 'livreze' specialistii de care are nevoie societatea: sudori, programatori, tehnicieni in agricultura, ingrijitori de batrani, etc. toti de la o scoala profesionala. Poate se vor reinfiinta si in Romania. Dar trebuie sa va spun ca sistemul olandez e mult criticat in Olanda pentru diverse motive, si exista dezbateri interminabile despre cum trebuie organizat invatamantul, iar sistemul se schimba destul de frecvent. Nu e chiar raiul pe pamant, si niciun sistem de invatamant nu poate fi transplantat pur si simplu in alta tara. (Scuze pentru lipsa diacriticilor :)
    • Like 5
  • "În Olanda și alte țări europene muncitorii sunt evident mult mai bine plătiți. România va pierde tineri atâta vreme cât sistemul de remunerare al muncitorilor va fi mai atractiv în străinătate, dar și atâta timp cât școala profesională nu va reuși să se adapteze pieței muncii interne." - de acord in ceea ce priveste scolile profesionale. As mai spune insa ca salariile nu sunt singurul motiv pentru emigrare. Eu la randul meu am plecat si va pot spune ca diferentele de salarizare nu au contat deloc pentru mine. Bani multi se pot face si in Romania, si nu ma refer la furt. Diferenta esentiala dupa parerea mea consta in calitatea vietii: servicii medicale de bun simt (nu caut excelenta neaparat, doar decenta), un nivel scazut de coruptie si idiotenie in politica si administratie, infrastructura... existenta etc.
    • Like 4
    • @ Jonn Jonzz
      Mă declar surprins că ați plecat din România, Pasiunea cu care ați reacționat de fiecare dată vis-a-vis de sistemul de învățământ românesc, m-a făcut să cred că sunteți aici, implicat activ în el. Ce țară ați ales, domnule?
      • Like 0
    • @ Horia Pelle
      Germania in principal, desi am mai fost si prin alte parti. Implicat activ nu sunt, in sensul ca nu sunt profesor, dar am tinut si tin legatura cu profesori, cu parinti care si-au dat copiii la scoala in sistemul de stat plus ca mai tin minte cum mi-a fost mie cand eram elev, ca nu a trecut chiar atat de mult timp. Inca imi pasa, poate mai mult decat ar trebui, nu stiu.
      • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ștefan Briceag

De la externarea din spital, Ștefan Dănuț Briceag a făcut totul ca să poată relua controlul asupra propriei vieți. În februarie 2018, la 6 luni după accident, s-a mutat împreună cu prietena sa, Iulia, care care i-a fost și îi este alături. „Nu știam că există acest gen de femeie. Iar când cunoști o fată ca ea, te întrebi: Chiar există? După un astfel de accident, când te aștepți ca și mama să plece de lângă tine, ea mi-a zis: Plec când vreau eu, nu când vrei tu.” (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult

Am mulţi cunoscuţi, prieteni si multe rude care au emigrat şi au demonstrat că pot fi cei mai buni evoluând în deplasare. Au demonstrat-o prin muncă asiduă, seriozitate şi perseverenţă. (Foto: Ionel Pop Doncilă)

Maradona din Bacău
Citește mai mult